Codul Insolvenței - coşmarul evazioniștilor şi al rău platnicilor
Modificările Legii insolvenţei adoptate de Guvern dau peste cap planurile ţeparilor din economia românescă. Vestea, de asemenea, reprezintă pentru administratorii corecţi un miracol, startul unei noi etape în ceea ce priveşte mediul de afaceri. Palatul Victoria vizează să extirpeze definitiv cangrena instaurată de evazionişti şi rău platnici.
Operaţiunea a demarat în primăvară când procurorii DIICOT au decapitat reţeaua mafiotă care coordona importurile de fructe şi legume din Bucureşti. Spectaculoasa acţiune a avut ca efect imediat o creştere substanţială a încasărilor la bugetul de stat. În sprijinul eficientizării structurilor antifraudă, Executivul a reorganizat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi deunăzi a aprobat Legea insolvenţei, un act normativ care reflectă întocmai nevoile reale.
În România post decembristă statul a pierdut sume colosale din cauza companiilor evaporate peste noapte, care în prealabil intraseră intenţionat în insolvenţă, nu înainte să-şi teleporteze activele către altă firmă. Culmea tupeului este că aşa-zișii manageri, care au girat gheșefturile, îşi continuă nestingheriți activitatea în acelaşi domeniu, cu aceeaşi clienţi. Boala de care vorbim afecta pe de o parte bugetul statului, o firmă intrată în procesul de insolvenţă era absolvită de plata dărilor; mai mult, acţiona neloial faţă de ceilalţi oameni de afaceri, practic o concurenţă imorală firmelor oneste.
Deşi insolvenţa exista exclusiv pentru mediul privat, cabinetul Ponta a hotărât să extindă regula şi asupra companiilor şi regiilor de stat. Acestea, precum restul firmelor, vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de maxim un an de zile, cu doi mai puţin decât era stipulat în reglementarea anterioară. În acest timp, compania va fi scutită de penalităţile şi datoriile istorice, însă îşi va achita cheltuielile curente. Noul Cod prevede în cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă o valoare-prag pentru debitor echivalentă cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei. În privinţa planului de reorganizare, acesta trebuie să aibă acceptul pentru 50% din totalul valoric al mesei credale.
Totodată, proiectul de lege va rezolva o altă doleanţă a întreprinzătorilor corecţi - problema documentelor de plată din piaţă. Firmei care are bilet la ordin depus în bancă şi nu are banii nu i se mai eliberează formulare de bilete la ordin pentru a nu mai intoxica piaţa.
Însumate noile decizii reprezintă măsuri curajoase, care vor crea mult disconfort “băieţilor deştepţi”. Mulţi dintre ei, sau interpuşii lor, vor sări la gâtul Guvernului şi din cauza desfiinţării privilegiilor de care se bucurau până în prezent (în mod deosebit cei din segmentul audio-vizual).
Simultan cu pedepsele aplicate rău platnicilor, Legea este îngăduitoare cu cei aflaţi în insolvenţă care prezintă un plan de reorganizare palpabil şi încep să-şi achite creditele. Trebuie amintite aici mai multe instituţii media care au datorii către stat şi au început eşalonat să le ramburseze. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre Realitatea Tv, care susţine că este o victimă politică, dar întârzie să prezinte un plan de reorganizare. Când afirmi că ai probleme şi nu poţi plăti, creditorul te întreabă firesc cum rezolvi chestiunea. Răspunsul misterului trebuie căutat la cei din conducerea postului, care fie sunt incapabili să restructureze televiziunea, fie sifonează banii destinați planului de reorganizare.