Codul Insolvenţei îi sperie pe rău platnici

Proiectul de Ordonanţă a fost lansat în dezbatere publică la începutul lunii septembrie. Principala noutate face referire la faptul că debitorii ar putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei. În plus, legea prevede o serie de măsuri pentru asigurarea echilibrului între creditor şi debitor. Proiectul include într-un singur pachet legislaţia generală aplicabilă tututor operatorilor economici, legislaţia specială destinată instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi şi reglementarea insolvenţei transfrontaliere.

Noul Cod al Insolvenţei oferă un mecanism mult mai direct de recuperare a datoriilor de la rău platinici. Pentru a eficientiza procedura insolvenţei, reglementările propuse introduc noutăţi în ceea ce priveşte termenul în acţiunile incidentale. Astfel, acţiunile pe fond şi apel se vor judeca în conformitate cu dispoziţiile noului Cod de procedura civilă (la judecata din prima instanță). De asemenea, potrivit documentului, se înlocuieşte termenul de continuare a procedurii cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă.

În acelaşi timp, prin prevederile sale, noul Cod îi forţează pe rău platnici să se gândească de două ori înainte de a refuză să îşi mai plătească taxele. Sancţiunile pot merge până la obligarea administratorului să aducă bani de acasă pentru a acoperi datoriile societăţii intrate în insolvenţă.

Gurile rele flutură eronat scenariul potrivit căruia datornicii de bună-credinţă vor avea de suferit. Dimpotrivă, Legea pune la dispoziţia debitorului o zonă mai mare de acţiune. Acestora le este permis să vină cu un plan de reorganizare a datoriilor, care va fi acceptat în condiţiile în care taxele restante încep să fie plătite eşalonat. O regulă de bun simț pentru cei aflaţi intr-o perioadă dificilă, o indulgenţă pentru cel care vrea cu adevărat să-şi salveze business-ul.

Firesc, actul normativ cuprinde şi reversul medaliei pentru “afaceriştii deştepţi”, care folosesc umbrela insolvenţei exclusiv pentru a scapa de datorii sau pentru a da ţepe. Dacă cel vizat rămâne sfidător cu privire la îndatoririle care îi revin atunci apariţia unor consecinţe este obligatorie.

Statul ar pica testul de moralitate dacă ar lăsa la voia sorţii o instituţie rău platnică, în oglindă cu una care este corectă şi achită taxele la timp, sau cel puţin demonstrează că vrea să facă acest lucru. Semnalul dat de Victor Ponta şi echipa de la Palatul Victoria este limpede şi se adresează “băieţilor deştepţi” - toleranţă zero pentru evaziunea fiscală prin insolvenţă. O veste tristă pentru administratorii care sifonau banii companiilor în interes personal…