Codul muncii, modificat printr-un proiect adoptat tacit de Senat. Care sunt cele mai importante schimbări

Propunerea legislativa de modificare a Codului Muncii a fost adoptată tacit de Senat la data de 2 septembrie şi a intrat pe agenda Camerei Deputaţilor, aflându-se în prezent la comisia de specialitate.

Proiectul de lege conţine modificări importante ale Codului Muncii, între care:

- obligatia angajatorului de a comunica in scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de munca.

- in cazul salariatilor cu norma partiala, concediul de odihna va fi acordat proportional cu timpul efectiv lucrat. Totusi, se prevede ca partile vor putea stabili, prin contractul colectiv de munca aplicabil, o durata mai mare decat aceasta. In acelasi timp, tot prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca se va putea stabili o durata egala cu cea la care au dreptul salariatii cu norma intreaga.

- durata maxima a timpului de munca nu trebuie sa depaseasca 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

"Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de patru luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana", se arata in actul normativ citat.

- Munca suplimentara va fi compensata prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile, fata de 60, cat este in momentul de fata, plus ca se va acorda automat si un spor de cel putin 75% din salariul de baza.

- acordarea unui spor pentru perioadele in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului in timpul sau liber. In aceasta situatie, activitatea va fi remunerata asemenea muncii suplimentare.

Reglementarea activitatii desfasurate in alt loc decat sediul angajatorului

- noul proiect introduce si notiunea de telemunca. Aceasta va fi "o forma de organizare a muncii prin intermediul careia salariatii, utilizand tehnologiile informatice, indeplinesc atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detin in alt loc decat sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz".

Astfel, telesalariatii isi vor putea stabili singuri programul de lucru, iar angajatorul va putea sa verifice activitatea acestora in conditiile stabilite prin contractul individul de munca sau prin contractul colectiv de munca.

In initiativa cetateneasca adoptata de Senat se mai gasesc si alte propuneri notabile:

- clauza de concurenta si cea de confidentialitate sa produca efecte doar pe durata contractului individual de munca, nu dupa incetarea acestuia;

- cresterea perioadei de proba, pentru persoanele cu handicap, de la 30 la 45 de zile calendaristice, iar in cazul lucratorilor necalificati aceasta sa fie de cel mult zece zile lucratoare;

- contractul individual de munca sa se suspende de drept pe durata efectuarii serviciului militar si angajatorul sa nu poata sa concedieze salariatul in aceasta perioada;

- angajatorul care face concedieri colective sa nu poata, timp de noua luni, sa incadreze salariati noi pe locurile respective;

- sa se poata incheia cel mult trei contracte individuale de munca pe durata determinata intr-un termen de maximum 24 de luni si acesta sa nu poata fi incheiat pe o perioada mai mare de 24 de luni, fata de 36, cat este acum;

- agentul de munca temporara sa fie societate comerciala sau PFA, nu persoana juridica, asa cum este prevazut in prezent in Codul muncii;

- cuantumul net al salariului de baza minim sa nu fie mai mic de 50% din salariul de baza mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica.

Ministrul Liviu Pop spune însă că proiectul, ajuns pe masa Camerei Deputaţilor, va fi pus în dezbatere publică.

"Este o initiativa legislativa cetateneasca, care a ajuns in Camera Deputatilor trecand tacit de Senat. Comisia pentru Munca din Camera Deputatilor si Ministerul pentru Dialog Social vrem sa o introducem in dezbatere publica si sa vedem ce poate sa fie luat bun din aceasta initiativa si ce nu.

Saptamana viitoare, miercuri, la Camera Deputatilor, la grupul deputatilor PSD am invitat toate ONG-urile, sindicatele, patronatele, membrii Comisiei de Munca, ministrul Muncii Rovana Plumb pentru a dezbate aceasta initiativa. Sunt elemente pe care trebuie sa le adaptam si noi Codului Muncii. De exemplu, teleworking-ul care nu este legiferat inca. Sunt foarte multi romani care lucreaza de acasa pentru companii din strainatate", a declarat la România TV ministrul pentru Dialog Social.  Liviu Pop.