Colaborarea PNL-PDL. Cui prodest?

Fuziune PNL-PDL. După aproape două luni de tergversări, discuţii şi alte elemente ce ţin de construcţia unei forţe politice rezultate din apropierea a două partide existente anterior, joi s-a anunţat în sfârşit proiectul final al dreptei unite. Confirmând informaţiile care existau deja pe surse, noul partid rezultat din fuziunea PNL-PDL se va numi tot PNL şi va avea doi preşedinţi, trei organisme de conducere centrală, sediul pe Alea Modrogan şi va păstra imnul PDL.

În paralel, liderii celor două forţe de dreapta pe cale să formeze o alianţă şi apoi un singur partid încearcă din răsputeri să acrediteze ideea că ei reprezintă ceva cu totul nou în raport cu actuala clasă politică şi, poate mai important, că au reuşit să se lepede de Traian Băsescu. Dacă ar fi să îi credem mai ales pe liderii democrat-liberali, în acest moment susţinătorii lui Traian Băsescu au părăsit PDL-ul pentru a se alătura PMP, o veritabilă fundătură pentru carierele lor politice. Însă, dacă urmărim mai cu atenţie întreaga situaţie vedem că discrepanţa dintre realitate şi imagine este atât de mare încât nici cei mai mari susţinători ai proiectului dreptei unite nu o pot nega.

Citeşte şi: FUZIUNE PNL-PDL. Blaga: Numele partidului va fi PNL

Fuziune PNL-PDL. În ultimele luni liderii PNL şi PDL au reuşit să dovedească în mod constant că ei promovează în continuare temele, mesajele şi proiectele lui Traian Băsescu. Din acest punct de vedere, niciun alt subiect recent nu este mai ilustrativ decât reducerea CAS, măsură elaborată încă de pe vremea în care ministrul Finanţelor era liberalul Daniel Chiţoiu. Poziţa PNL pe marginea subiectului a fost enunţată luni de preşedintele partidului, Klaus Iohannis: "Nu știm ce dorește Guvernul Ponta să facă în continuare. Nu vedem niciun fel de strategie și niciun fel de abordare serioasă a acestei chestiuni. Temerea noastră este că, dacă CAS redus se introduce odată cu campania electorală, s-ar putea să se și termine odată cu alegerile prezidențiale ". Cam acelaşi mesaj a fost transmis şi de liderii democrat-liberali şi, deloc întâmplător, a reprezentat şi strategia de atac adoptată de preşedintele Traian Băsescu.

Dacă mai adăugăm şi modul în care PNL-ul şi PDL-ul au scăldat-o atunci atunci când a venit vorba despre declaraţia prin care Parlamentul a cerut demisia preşedintelui Băsescu, dar şi moţiunea de cenzură aberantă depusă de liberali, alături de democrat-liberali, atunci vedem că noii parteneri din dreapta eşichierului politic rămân aproape de puterea de la Cotroceni. În fond, atât în cazul moţiunii, cât şi în cazul declaraţiei prin care se cerea demisia lui Traian Băsescu, PNL-ul şi PDL-ul au făcut jocul preşedintelui, protejându-l şi încercând să lovească în adversarii acestuia.

Citeşte şi: FUZIUNE PNL-PDL. PNL si PDL au bătut palma. I-a ieşit pasienţa lui Vasile Blaga?

În fine, mai există şi un eveniment aparent banal ce a avut loc săptămâna aceasta, când Sergiu Diacomatu, fost membru PMP şi apropiat al Elenei Udrea, a fost validat de Delegaţia Permanentă a PNL în funcţia de preşedinte interimar al filialei Sector 1. Faptul că acest lucru s-a întâmplat la propunerea vicepreşedintelui Teodor Atanasiu, care a devenit principalul sforar din PNL nu face decât să demonstreze că relaţia cu Traian Băsescu este extrem de importantă pentru liberali.

Fuziune PNL-PDL. Toate aceste elemente arată că, în eventualitatea în care se va forma, viitorul mare partid de dreapta nu va reprezenta decât o reîncarnare a PDL-ului din 2009-2013, adică un partid loial direcţiilor stabilite de Traian Băsescu şi un continuator al politicilor liderului de la Cotroceni. Nici măcar Klaus Iohannis, cu a sa imagine de neamţ serios şi de politician neatins de metehnele colegilor săi de la Bucureşti nu poate şterge această realitate deosebit de îngrijorătoare. În fond, dacă edilul sibian va ajunge la Palatul Cotroceni, atunci vom avea cel puţin încă cinci ani în care regimul instaturat cu atâta migală de Traian Băsescu va continua să existe şi să tragă România în jos.