Combinatul Alro nu îşi mai permite să plătească ecotaxele

AGERPRES: Executivul a aprobat recent Ordonanţa de urgenţă pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Ce înseamnă asta pentru Alro Slatina?

Marian Năstase: Ordonanţa pentru modificarea Legii certificatelor verzi reprezintă o gură de oxigen pentru noi. Schema este ultrageneroasă şi situează România printre cele mai generoase ţări din lume şi, clar, din Europa. În Europa suntem pe primul loc în privinţa schemei de subvenţionare a energiei eoliene, care, în fapt, rămâne intactă, pentru că se amână povara de pe câţiva ani pe final de perioadă. Salut eforturile Guvernului de a uşura în această perioadă povara pe care consumatorii, nu numai cei industriali, o suportă, însă credem că trebuie făcut mult mai mult în această direcţie. 


AGERPRES: Concret, ce costuri presupune această schemă de sprijin a producătorilor de energie regenerabilă pentru Alro?

Marian Năstase: Aceste ecotaxe reprezintă 16,5% din costul total al tonei de aluminiu. În condiţii de criză extremă, noi trebuie să mergem cu o rată de profitabilitate mai mare de 16,5% pentru a le putea acoperi. Ori noi, azi, suntem în situaţia de a nu le mai putea acoperi. Anul trecut, Alro a raportat pierderi pentru prima dată. Noi nu mai avem de unde să tăiem din costuri. Suntem în situaţia nefericită în care salariaţii noştri lucrează o zi pe lună fără plată pentru a mai putea face nişte economii ce merg spre plata certificatelor verzi. Aceasta a fost o discuţie pe care am avut-o cu sindicatele. Avem un personal foarte bine calificat pe care nu dorim să îl pierdem. Mi se pare absurd să dăm oameni afară ca să plătim nişte certificate verzi. Ne loveşte de două ori: banii se duc pe aceste certificate verzi, care sunt un non sens la nivelul actual, şi pierdem şi forţă de muncă pe care ne-am chinuit să o calificăm ani de zile. 

Pe de altă parte, sunt anulate toate toate eforturile noastre de creştere a eficienţei energetice şi de reducere a poluării. Alro a investit peste 100 milioane dolari în reducerea emisiilor. Eforturile Alro de a urma politica comunitară pe partea de mediu practic sunt anulate, pentru că, în situaţia în care Alro se închide, o capacitate similară va apărea într-o altă ţară, ce nu are asemenea reglementări. Şi, atunci, deşi am cheltuit peste 100 milioane dolari, în situaţia în care noi închidem, pentru că avem aceste ecotaxe pe umerii noştri, poluarea pe care noi am reuşit să o eliminăm va fi luată de la început de altcineva şi acesta este un subiect despre care nu prea se vorbeşte.

Alro este una dintre cele opt fabrici din lume acreditate pentru industria aeronautică. Avem aici, în România, high tech metalurgic. Este cea mai avansată tehnologie de producere a aluminiului, în clasa noastră. Este păcat să o pierdem, pentru că s-au făcut eforturi, investiţii, este în România, ne poziţionează corect pe piaţa mondială a aluminiului. Faptul că nişte producători de certificate verzi vor să instaleze nişte morişti pe terenurile agricole nu cred că este un motiv suficient de bun pentru a distruge întregi sectoare industriale.


AGERPRES: Cât de mult sunteţi afectaţi în privinţa competitivităţii?

Marian Năstase: În aceste vremuri de criză dacă nu eşti bine pregătit pentru competiţie nu rezişti. Ori noi suntem foarte bine pregătiţi în clasa noastră de tehnologie, foarte puţine lucruri au mai rămas de făcut. Am investit în eficienţă, în reducerea consumurilor specifice. Suntem la minimul tehnologic al consumurilor specifice, sub acest nivel nu se mai poate fizic şi chimic. Suntem mult sub nivelurile minime de noxe admise stabilite de Comisia Europeană. Aceste ecotaxe au devenit o preocupare majoră la nivel european. 


AGERPRES: Ce ar trebui făcut în continuare în acest sens?

Marian Năstase: În primul rând sunt îngrijorat de faptul că, pentru a face loc producătorilor de certificate verzi este traumatizat întreg sistemul energetic naţional. Din informaţiile publice pe care le deţinem, ei nu plătesc serviciile de echilibrare în sistem. Asta înseamnă că toate dezechilibrele pe care ei le produc sunt suportate în fapt de noi, cu repercursiuni foarte grave asupra producătorilor clasici de energie, care trebuie să asigure reglajele, în special pentru energia eoliană, care este cea mai impredictibilă şi are ponderea cea mai mare în cadrul producătorilor de certificate verzi. De asemenea, are efect negativ asupra consumatorilor, iar pentru cei industriali poate fi fatal, pentru că suntem în situaţie de criză, iar competitivitatea produselor noastre este afectată atât pe piaţa europeană, cât şi pe cea globală. Pe piaţa mondială, deja aceste ecotaxe nu sunt recunoscute în majoritatea ţărilor lumii şi, atunci, produsele din aceste ţări au un avantaj categoric faţă de noi. Chiar şi pe piaţa europeană, producătorii români, care sunt supuşi acestei brutale scheme de suport a energiei regenerabile, au dificultăţi în a-şi vinde produsele, deoarece, în alte ţări din Europa schema a fost suspendată sau este mult mai mică, ceea ce, din start, pune industria românească într-o poziţie inferioară din punct de vedere competitiv.

Din păcate, în România această schemă ultrageneroasă de certificate verzi a creat distorsiuni majore. În momentul de faţă ne aflăm în situaţia în care producătorii de energie convenţională nu pot să îşi livreze energia. Avem paradoxuri în care o energie regenerabilă este scoasă din sistem pentru a face loc acestor producători de certificate verzi, care au prioritate la accesul în reţea. Este absurd să înlocuieşti o energie regenerabilă cu altă energie regenerabilă în sistem. 

Am înţeles că la un moment dat, ţinând cont că aceste energii regenerabile de tip eolian, solar, etc. sunt foarte costisitoare şi nu sunt viabile economic, s-a mers pe ideea de a le sprijini, dar am ajuns în situaţia în care industria a canibalizată, e omorâtă pentru a susţine aceste energii. 

Foarte multe ţări au ajuns să îşi ridice asemenea probleme. Suntem într-o situaţie de criză în care pieţele de comodities, de produse manufacturate suferă. Ori, să vii cu astfel de subvenţii în asemenea climat economic este de nesuportat. Una dintre principalele probleme este că aceşti producători nu plătesc serviciile de echilibrare. Asta mi se pare strigător la cer. Nu înţeleg de ce, pe de o parte, dăm aceste subvenţii ultrageneroase şi, pe de altă parte, se 'socializează' şi dezechilibrele pe care ei le produc în sistem. 


AGERPRES: Ce ar trebui să facă Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în această situaţie?

Marian Năstase: Sunt încrezător că ANRE va rezolva această situaţie. Există o schemă de subvenţii care, sperăm noi, va fi în continuare ajustată, şi, în acelaşi timp, toată lumea trebuie să urmeze aceleaşi reguli ale jocului, fără excepţii. În Ordonanţă se specifică că se va face accesul în reţea în funcţie de prognoză. Trebuie evitată situaţia în care se prognozează o cantitate aberant de mare astfel încât să se obţină certificate verzi indiferent cât produc. Noi vrem să atragem atenţia asupra acestui fenomen, ce va fi foarte nociv, pentru că va duce la dezechilibre mult mai mari în sistem. Aceste energii sunt impredictibile, iar eoliana este cel mai puţin predictibilă. O parte din aceste capacităţi de energie clasică ce intră să susţină energia regenerabilă impredictibilă vor fi preluate prin tariful de transport al Transelectrica. În momentul în care acest tarif va creşte, de anul viitor, această creştere trebuie suportată de cei care au dezechilibrat sistemul. Sunt încă foarte multe chestiuni de rezolvat în această direcţie.


AGERPRES: Este vorba despre o amânare. Dacă din 2017 se revine la schema actuală, ce se întâmplă cu Alro?

Marian Năstase: Noi nu avem bani să plătim. Neavând bani să plătim, nu ştiu exact ce se va întâmpla, dar presupun că va veni ANRE sau altă instituţie a statului şi va închide fabrica. Neavând bani să plătim, probabil că intrăm în insolvenţă sau dăm faliment. În realitate, fără această subvenţie pe certificate verzi şi fără taxa pe cogenerare, nu am avea niciun fel de probleme.


AGERPRES: Câţi angajaţi are Alro şi la cât se ridică sumele plătite la bugetul de stat, anual?

Marian Năstase: Suntem contributor semnificativ la bugetul de stat. Suntem angajator semnificativ. Alro are acum 3.300 de salariaţi direcţi şi efectul pe orizontală este undeva la 60.000 de oameni. Anual plătim la bugetul de stat între 40 şi 50 de milioane de dolari. Am plătit în ultimii ani circa 800 de milioane de dolari. Nu avem nicio întârziere la plata datoriilor către orice tip de buget, de stat, de asigurări sociale sau local. 


AGERPRES: Aţi pierdut din pieţe din cauza preţurilor?

Marian Năstase: Începem să pierdem din pieţele pe care le avem şi întâmpinăm dificultăţi în pătrunderea pe alte pieţe. Noi încercăm să dezvoltăm de câţiva ani piaţa americană, piaţa sud-americană şi o parte din piaţa asiatică, dar avem dificultăţi să intrăm acolo pentru că noi concurăm într-o piaţă liberă, globală a aluminiului, în care majoritatea producătorilor nu plătesc aceste ecotaxe şi atunci au un avantaj net faţă de noi. Şi la nivel european avem de suferit, vânzările în Europa reprezentând cea mai mare parte a vânzărilor externe ale Alro. Ceilalţi competitori ai noştri au o povară mult mai mică. Spania a suspendat schema, iar subvenţiile pentru energie regenerabilă din celelalte state nu sunt la nivelul din România.

M-aş bucura să văd legislaţia secundară care face referire la această ordonanţă creionată şi pregătită de ANRE cât mai repede. Suntem încrezători că va fi în litera şi spiritul ordonanţei. În ultimii 23 de ani am văzut frecvent ordonanţe, legi şi coduri, care prin legislaţia secundară sau prin normele de aplicare schimbau sensul la 180 de grade, devenind ineficiente sau inaplicabile.


AGERPRES: Aţi fost consultaţi pe marginea acestei ordonanţe?

Marian Năstase: Ordonanţa a fost în dezbatere publică de la începutul anului. Au fost luări de poziţie, discuţii, am prezentat constant puncte de vedere. Noi am spus că vrem o abordare echilibrată. Problema este că dezechilibrul este atât de mare că modificările trebuie să fie de substanţă. Piaţa de tranzacţionare a certificatelor verzi e mică, n-are adâncime. Sunt doar două sesiuni pe lună şi cantităţile tranzacţionate sunt mici. Plus că, atâta vreme cât obligaţiile cumpărătorilor de certificate verzi nu se reflectă juridic într-o reciprocitate cu obligaţiile vânzătorilor, piaţa nu va funcţiona normal. Noi, cumpărătorii, avem toate obligaţiile, vânzătorii nu au niciuna. Dau un exemplu: noi trebuie să cumpărăm certificate verzi în trei luni, conform noii legi, iar valabilitatea certificatului este de 16 luni. Este evident că vânzătorul de certificate verzi va aştepta până în ultima zi a celor trei luni şi va spune: dacă vreţi la preţ maxim, bine, dacă nu, duceţi-vă în perioada de sancţiune şi tot la preţ maxim o să luaţi şi tot de la mine.


AGERPRES: În afară de certificatele verzi, mai există şi taxa de cogenerare. Cum vă afectează aceasta?

Marian Năstase: Este o taxă împovorătoare, pentru că noi trebuie să plătim anul acesta 23 milioane dolari pe taxa de cogenerare, la care se adaugă 47 milioane dolari plata certificatelor verzi, înainte de Ordonanţă. Ajungem la 70 milioane dolari. Este o sumă imensă. Se pot face două fabrici industriale cu suma asta.
Am înţeles că ANRE face o analiză să vadă cum se utilizează această taxă de cogenerare. Dacă nu mă înşel se referă la cogenerarea de înaltă eficienţă. După ştiinţa mea, în România nu există capacităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, ca urmare nu ştiu cine e sprijinit cu această taxă. Cogenerare de înaltă eficienţă înseamnă să ai randament de peste 80%, trebuie să ai tehnologii moderne.. am văzut o listă publicată pe site-ul ANRE şi majoritatea sunt CET-uri. Filosofia a fost tot pentru a stimula implementarea tehnologiilor moderne. Aşteptăm ANRE să vedem cu ce gândire vine în perspectivă, pentru că sunt totuşi sume foarte mari pe care trebuie să le plătim.


AGERPRES: Energia o cumpăraţi acum de pe piaţa liberă?

Marian Năstase: Avem contractul cu Hidroelectrica. Cu operatorul pieţei de energie electrică din România - OPCOM am tot lucrat să creăm o platformă pentru marii consumatorii de energie electrică. Deocamdată nu funcţionează. Nu s-a finalizat implementarea ei. Deşi tot anul trecut am lucrat la acest proiect, ceea ce a fost aprobat la nivel de ANRE nu reflectă opinia celor 14 consumatori ce fac parte din grupul de lucru. Aşteptăm să vedem ce se va implementa, cum se va implementa şi mai ales dacă e funcţională. Nu am lucrat în acest grup de lucru ca să facem o chestie care nu e funcţională. 

Există foarte multe dispute în Europa referitoare la cum funcţionează pieţele de energie, pentru că s-a dovedit, în situaţia unor pieţe, cum e cea din Germania, că, deşi producătorii de energie au redus preţurile semnificativ, această reducere nu a fost transferată către consumatori, casnici sau industriali, ci a rămas la nivelul traderilor.
Este o anomalie şi aceasta reprezintă una dintre preocupările Comisiei Europene, pentru că scopul unei pieţe integrate de energie electrică este să existe o competiţie, care să se reflecte într-o reducere a preţului către consumatorul final.


AGERPRES: Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a avut întâlniri cu reprezentanţii principalelor industrii din România. La un moment dat vorbea chiar despre acordarea unor facilităţi la energie, certificate verzi şi taxa de cogenerare, dacă se fac investiţii importante. La Alro, ce investiţii mai sunt de făcut?

Marian Năstase: Noi am făcut acest efort investiţional în eficienţă energetică şi reducerea poluării, lăsând la o parte investiţiile productive. Reindustrializarea şi problematica energiei reprezintă o preocupare majoră la nivel european şi constatat cu bucurie că reprezintă o preocupare şi pentru actualul Guvern. Asta ne dă speranţe că nu vom fi ignoraţi în viitor. Principala problemă o reprezintă şomajul. Dacă distrugi o industrie cum e cea a aluminiului, pe orizontală ai efecte dezastruoase. În judeţul Olt, din opt şomeri şase devin permanenţi, creşte infracţionalitatea.., mulţi au credite, deci e afectat sistemul financiar. Are impact şi asupra clienţilor noştri, care şi-au făcut în România societăţi pentru a fi aproape de Alro. Dacă îi pui să aducă sârmă de aluminiu sau tablă de aluminiu de la distanţe mult mai mari îi distrugi şi pe ei. Riscul de delocalizare este foarte mare. 


AGERPRES: În ultima vreme aţi fost de câteva ori la Bruxelles. Care sunt concluziile la nivel european privind industria, reindustrializarea?

Marian Năstase: Anul trecut, pe 10 octombrie dacă nu mă înşel, comisarul pentru industrie, Antonio Tajani, a preluat această iniţiativă şi a readus în dezbaterea publică europeană competitivitatea industriei şi reindustrializarea, ceea ce, din punctul nostru de vedere, reprezintă o schimbare majoră în abordarea Comisiei referitoare la economia europeană. S-au făcut câteva studii, s-a început cu piaţa oţelului, s-a analizat situaţia, discrepanţele dintre Europa şi restul lumii şi rezultatul a fost un plan de acţiune pe oţel pentru o dezvoltate susţinută şi competitivă a industriei oţelului în Europa, ce a fost publicat acum, pe 11 iunie. Comisia spune prin acest plan de acţiune, care este şi o declaraţie politică, spune foarte clar că industria oţelului, industria aluminiului, alături de industria petrolului, sunt strategice pentru economia europeană. 
În momentul de faţă, în industria aluminiului se face un fitness check, un studiu amplu la nivel european, ce vizează impactul cumulativ al reglementărilor europene asupra competitivităţii industriei aluminiului.