Comisia Europeană: Trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari în România

Monitorul analizează cum evoluează educaţia şi formarea în UE şi în statele sale membre.

Referitor la situaţia din România este arătat că au fost depuse „unele eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi a îngrijirii preşcolarilor şi pentru consolidarea formării iniţiale a cadrelor didactice”.

În pofida mai multor iniţiative, este necesară îmbunătăţirea competenţelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor şi ale elevilor/ studenţilor şi este necesară asigurarea unei mai bune dotări a şcolilor cu echipamente digitale.

Un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce priveşte competenţele de bază. Asigurarea educaţiei şi formării de calitate şi relevante pentru piaţa muncii reprezintă în continuare o provocare majoră.

Contextul socio-economic afectează în mod semnificativ performanţele elevilor/ studenţilor, limitând rolul pe care îl poate juca educaţia ca garant al egalităţii de şanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari.

Anul acesta, Monitorul se axează în special pe predarea şi învăţarea în era digitală.

Criza provocată de noul coronavirus a demonstrat importanţa soluţiilor digitale pentru predare şi învăţare şi a evidenţiat punctele slabe existente.

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Sunt încântată de faptul că educaţia digitală este tema principală a Monitorului educaţiei şi formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educaţia în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educaţia digitală şi ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de iniţiative, inclusiv noul Plan de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027, care va consolida contribuţia educaţiei şi formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus şi va contribui la construirea unei Europe digitale şi ecologice”.

În ciuda investiţiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educaţiei şi formării, persistă disparităţi mari, atât între ţări, cât şi în interiorul lor.

Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generaţie de „nativi ai erei digitale”, rezultatele sondajului indică faptul că mulţi dintre ei nu-şi dezvoltă competenţele digitale la un nivel suficient. În toate ţările care au făcut obiectul anchetei, peste 15% din populaţia de elevi dispun de competenţe digitale insuficiente. În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învăţământul secundar inferior din ţările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru predare şi că profesorii îşi exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competenţelor TIC pentru predare.

În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaţionale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educaţie, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi creşterea participării în toate sectoarele educaţiei, începând de la vârsta preşcolară şi până la învăţământul terţiar.

Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competenţă la citire, matematică şi ştiinţe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societăţii. Având în vedere impactul contextului socioeconomic asupra performanţei elevilor în ceea ce priveşte competenţele de bază şi digitale, este esenţial să se abordeze dezavantajele în materie de educaţie şi formare şi să se reducă decalajul digital dintre elevi.

Recunoscând faptul că investiţiile corespunzătoare în educaţie contribuie la creşterea economică şi la incluziunea socială, statele membre ale UE au menţinut cheltuielile publice pentru educaţie la aproximativ 10% din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului.

Monitorul educaţiei şi formării analizează principalele provocări cu care se confruntă sistemele de educaţie europene şi prezintă politicile care pot îmbunătăţi capacitatea de reacţie a acestora faţă de nevoile societale şi ale pieţei forţei de muncă. Raportul cuprinde o comparaţie între ţări, prezentând şi 27 de rapoarte de ţară aprofundate.

Educaţia ocupă în continuare un loc important pe agenda politică a UE. La 30 septembrie, Comisia a adoptat două iniţiative care vor consolida contribuţia educaţiei şi formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus. Creionând o viziune asupra Spaţiului european al educaţiei care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi iniţiative, mai multe investiţii şi o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toţi europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziţie de UE în materie de educaţie şi formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acţiune pentru educaţia digitală, care reflectă învăţămintele desprinse di criza provocată de coronavirus şi schiţează planul unui ecosistem educaţional digital de înaltă performanţă, cu competenţe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.