Concordia dintre Băsescu și Piața Universității

Sincronul jurnalistic, în care o redacție întreagă de așa-ziși independenți editorialistic gândesc și au aceleași păreri pe marginea acelorași chestiuni și sincronul politic, în care indivizi sau entități separate emit spontan exact aceleași judecăți de valoare, pe teme politice date. Așa ceva, cu respect, dar este pur și simplu imposibil, nu numai că informația se propagă neuniform și judecata umană este caracteristică individuală, dar, pur și simplu, oamenii sunt oameni și nu bancuri de sardinii să înoate toți în aceeași direcție, cu aceeași viteză și miscări sau întoarceri perfect coordonate.

Când suntem martorii unei asemenea sincronizări umane în comunicare, să-mi fie permis, e semn că există un numitor comun, cum ar fi un interes, sau un individ anume care coordonează colecția disciplinată și nu-i permite nici unui să crâcnească în front.

Interesul, la oameni este adeseori unul pecuniar, să nu-ți pierzi salariul, sau să câștigi mai mult. Individul cu abilități speciale este fie un șef, fie un patron. Să luăm de pildă ultima sincronizare notabilă la care am fost cu toții martori în societatea românească.

Tema pe care se exprimă suspect de asemănător este recentul protest al minerilor, întrerupt prin intervenția premierului Ponta. Ca prin miracol, toți dau la fel de dezaprobator din aripioare: de la peștișorii hippsteri frumos colorați, cu liderii lor cu tot, din Piața Universității, Crăciun, Guran & Co și până la toți oamenii președintelui, oameni politici sau de presă, unii dintre acești împrăștiați de explozia electorală din 2012 pe o arie destul de vastă, de la madam Pralong, la nenea Ion Cristoiu și Sabin Orcan sau la pedelistul Gigi Chiru, de la Constanța.

Cum și prin ce misterioase căi ajung toți acești indivizi să comunice pe aceeași lungime de undă, același lucru, despre același subiect. Comunicare concomitentă, să fim bine înțeleși, deci discursul celor două zone distincte și fără legături aparente a fost perfect coordonat. Toate firele duc, ca de obicei, spre acvariul cu piranha de la Cotroceni.

Amănunt interesant însă: în timp ce Traian Băsescu susține Roșia Montană, agitații provo ecologiști sunt împotrivă, ceea ce ne justifică să credem că peștișorii frumoși colorați din Piața Universității habar nu au în ce direcție sunt direcționați și de către cine. Bancul e, la propriu și la figurat, că direcția e dată chiar de către răpitori.