Condiţia trecerii PNL în PPE – ruperea USL
Ruperea USL-ului a rearanjat dinamica luptei politice din România, eliminând o parte din aşteptările legate de cum va arata 2014 în ceea ce priveşte alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din ţara noastră. Şi, totuşi, una din întrebările care au rămas este legată de motivele pentru care liderul liberalilor Crin Antonescu a dat naştere crizei politice de pe urma căreia USL-ul s-a destructurat.
Răspunsul parţial este legat de o informaţie apărută recent conform căreia, în luna ianuarie, a avut loc o întâlnire decisivă pentru intrarea după alegerile europarlamentare a PNL în Partidul Popular European. La întrevedere a participat preşedintele PNL, în fruntea unei delegații liberale, şi candidatul desemnat ulterior de PPE pentru şefia Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, alături de alţi câţiva conducători ai popularilor europeni. Subiectul principal al discuţiei a fost reprezentat de stabilirea unei strategii pre şi post electorale care să asigure că intrarea liberalilor în rândul PPE va avea maximul de efect din punct de vedere al rezultatelor electorale.
Pentru popularii europeni, cooptarea PNL-ului în rândul mişcării reprezintă o miză importantă în contextul în care viitorul preşedinte al Comisiei va aparţine grupării cu cei mai mulţi europarlamentari. Conform celor mai recente analize făcute la nivel european, diferenţa de mandate dintre socialişti şi populari este încă strânsă şi cele 6-7 scaune pe care care PNL le-ar câştiga la Strasbourg ar putea fi de natură să încline balanţa în favoarea PPE şi a lui Jean-Claude Jucker.
Pentru a înţelege mai bine evoluţia evenimentelor trebuie însă să contextualizăm întâlnirea Antonescu-Jucker de la Bruxelles. La câteva săptămâni după întrevedere, PNL-ul a propus remanierea guvernamentală care a stat la baza ruperii USL, liberalii pretinzând un post de viceprepremier ce nu le aparţinea. Apoi, la jumătatea lunii februarie, Președintele Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), Hannes Swoboda a declarat în România că la Bruxelles circulă zvonul că liberalii din ţara noastră se pregătesc să treacă în barca popularilor europeni. De fapt, ruperea USL-ului a survenit la câteva zile după plecarea lui Swoboda din România. De asemenea, trebuie să avem în vedere că încă din toamna lui 2012 Crin Antonescu declara că partidul domniei sale se uită cu interes la popularii europeni, moment din care liderul liberal a început să îşi reevalueze adversarii şi partenerii politici din România.
Toate aceste elemente reprezintă dovezi ale faptului că, în final, ruperea USL-ului a fost orchestrată de Crin Antonescu pentru a asigura intrarea partidului domniei sale în rândul popularilor europeni. Astfel, unul dintre motivele pentru care liderul PNL a forţat în final ruperea USL-ului devine clar, PPE-ul neputând permite afilierea unui partid care pe plan intern este aliat cu o grupare politică care joacă un rol important în Alianţa Socialiştilor Europeni. Dacă mai adăugăm şi influenţa lui Traian Băsescu în rândul popularilor, atunci putem afirma că, în final, liderul PNL nu a fost decât un instrument în mâna şefului statului.
Crin Antonescu reprezintă cea mai mare dezamăgire politică a ultimilor ani, în liderul liberal punându-şi speranţele majoritatea românilor. În schimb, fostul co-preşedinte al USL a provocat ruperea Uniunii ca urmare a ceea ce acum se dovedeşte a fi un joc meschin de culise, realizat la nivel european, dar atât de specific modului în care de zece ani România este condusă de Traian Băsescu.