Confiscarea extinsă, un instrument doar teoretic în România

Experţi din Italia, Franţa şi Germania au împărtăşit colegilor români metode dovedite şi experienţe avute în lupta cu frauda la licitaţiile publice. În cadrul seminarului “Fraudarea  fondurilor naţionale şi europene: o abordare penală şi administrativă”, desfăşurat pe 24 mai la Bucureşti, metoda confiscării extinse a fost printre cele mai des invocate metode de luptă cu criminalitatea economică, se arată într-un material realizat de EurActiv.ro.

Simona-Maya Teodoroiu, secretar de stat in Ministerul Justitiei a declarat pentru EurActiv.ro că prevederea confiscării extinse “a fost constant cerută de practicienii dreptului penal din România. Nu e o chestiune impusa din exterior, nu e in mod esential un aspect cerut de oficialii europeni [...]. A fost o chestiune interna, o necesitate.”

“Prevederea s-a introdus deja in legislatia actuala, va fi cu atat mai mult in mod coerent in viitorul cod penal, pentru care avem termen de intrare in vigoare - februarie 2014. Este o finalizare eficienta a tuturor aspectelor legate de dobandirea ilicita a averilor, a unor fonduri, deci in toate cazurile de coruptie, de mare criminalitate, de criminalitate organizata, confiscarea extinsa este o finalizare cu succes si de substanta a demersurilor procurorului, judecatorului, a sistemului judiciar,” a mai spus Teodoroiu.

Confiscarea extinsă reprezintă confiscarea bunurilor provenite din activităţi infracţionale fără a fi necesară dovedirea legăturii dintre infracţiune şi bunul confiscat. Bunurile pot fi confiscate indiferent dacă au fost transferate de condamnat unei persoane din familie.

Confiscarea extinsă se dispune dacă persoana vizată este condamnată la o pedeapsă de minimum 5 ani de închisoare, dacă valoarea bunurilor persoanei „depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit” şi dacă „instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale” grave.

Conform legii 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României si a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, procurorul este obligat să probeze doar că cel acuzat a fost implicat în săvârşirea de infracţiuni grave, spre exemplu crima organizată.

Acest tip de sanctiune este prevazută în cazul unor infracţiuni deosebit de grave şi se aplică exclusiv unei persoane condamnate (astfel confiscarea nu este incompatibilă cu prezumţia de dobândire licită a averii, prevăzută în art. 44 pct. 8 din Constituţia României.

Exemple din UE

Sara Panelli, procuror la Parchetul din Torino din 1996, spune ca in Italia, confiscarea extinsa este folosita in cazul infractiunilor serioase, in special in crima organizata, legata de mafie. “Atunci cand se observa neconcordante ale stilului de viata,  ale prorietatilor, ale banilor, la persoane care au fost deja condamnate pentru o acuzatie legata de mafie, pot fi confiscate activele, daca nu se ofera dovezi pentru dobandirea licita a valorilor.”

Panelli spune ca in Italia confiscarea extinsa este o unealta foarte importanta si foarte eficienta, introdusa inca din 1992.

Regis Pierre, magistrat la Divizia Penala si de Gratieri din Ministerul de Justitie din Franta, spune ca in Franta, cel mai important moment pentru institutia confiscarii a fost in 2010, cand a fost infiintata o agentie pentru recuperarea si confiscarea de active. Agentia se ocupa de confiscarea globala (integrala) a averilor celor gasiti vinovati de infractiuni grave (precum trafic de droguri, spalare de bani, crima organizata, crime impotriva umanitatii, terorism).

Francezii au si un altip de confiscare, in limita prejudiciului creat de activitatea infractionala.

Ca si in Romania, Constitutia franceza prevede prezumtia de dobandire licita a averii. Drept urmare, averea nu poate fi confiscata (asa cum se poate in Italia sau Marea Britanie) inaintea unei sentinte de condamnare. Pe de alta parte, Franta poate accepta, in anumite conditii, cereri de confiscare venite de la o curte externa, chiar inaintea condamnarii.

Traian Băsescu optează pentru confiscarea extinsă

Presedintele Traian Basescu a amintit, pe 15 mai, de legea privind confiscarea extinsa a bunurilor rezultate in urma infractiunilor.

"Sigur, proprietatea trebuie garantata prin Constitutie, dar Romania are lege care a fost declarata constitutionala, care vizeaza confiscarea extinsa. [...] Deci, confiscarea, in Romania, in momentul de fata, nu mai este o minune, trebuie sa fie pentru cei suspectati in faza initiala de fraude punerea sub sechestru, intr-un proces pregatitor pentru confiscare extinsa trebuie sa fie o actiune normala a procurorului, iar dupa pronuntarea sentintei confiscarea fara drept de apel si valorificarea bunurilor de asemenea este mai mult decat posibila. Aici de aceea am si insistat pe acest subiect in discutiile cu procurorii. Si, daca va aduceti aminte, eu am mai spus, de altfel am fost unul dintre marii sustinatori ai legii care sa permita confiscarea extinsa, doar trebuie pusa in aplicare".

Şefa DNA va avea ca prioritate acest instrument

Laura Codruta Kovesi, propusa la sefia Directiei Nationale Anticoruptie, a spus, pe 9 mai, dupa audierea la CSM, ca printre prioritatile sale se numara confiscarea extinsa.

Ea a precizat ca, in proiectul sau de management, a insistat foarte mult pe faptul ca, in cazul infractiunilor care produc prejudiciu bugetului de stat, investigatia penala trebuie dublata si de o investigatie financiara, pentru a fi recuperati banii obtinuti prin infractiune.

"De foarte multe ori persoanele care sunt pagubite nu asteapta condamnarea inculpatilor, ci asteapta recuperarea bunurilor si am vazut de foarte multe ori situatii de persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie sau de crima organizata care, desi au obtinut bani in mod ilicit, au ramas cu averi, cu casa, cu masini si nu au fost confiscate", a spus Kovesi.