Retrocedările și conflictul CSM-Guvern despre judecătorul CEDO, la CCR

Potrivit PDL, legea statutului cadrelor militare, adoptată de Senat la 10 aprilie, depăşeşte cadrul cererii de reexaminare formulată de preşedintele Traian Băsescu şi dezbătută în cele două Camere ale Parlamentului, fiind astfel neconformă cu prevederile Constituţiei şi cu toată jurisprudenţa CCR.

”Conţinutul cererii de reexaminare se referă la aprobarea anuală a conducătorului instituţiei pentru menţinerea în activitate a generalilor şi a amiralilor după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani şi la trecerea în rezervă a cadrelor militare care nu pot promova baremurile de pregătire fizică, în timp ce textul adăugat la Legea rezultată după reexaminare se referă la ministerele cărora li se aplică dispoziţiile din art.86 alin.(2) care, la rândul său, priveşte condiţiile în care coloneii şi comandorii pot fi menţinuţi peste limita vârstei de grad prevăzută la art.92 din Legea nr.80/1995”, susţin contestatarii.

Conflict între Guvern și CSM privind desemnarea judecătorului român la CEDO

Curtea ar urma să discute și sesizarea şefului CSM, Oana Schmidt-Hăineală, privind conflictul cu Guvernul în legătură cu desemnarea judecătorului CEDO, precum şi cea a Avocatului Poporului referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor privind participarea României la procedurile în faţa CEDO şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă.

Oana Hăineală a reclamat la CCR existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi puterea executivă determinat de modificarea procedurii de numire a judecătorului român la CEDO.

”S-a apreciat că, prin schimbarea de către Guvern a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, s-a adus atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în condiţiile în care a fost vidată de substanţă o atribuţie fundamentală a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa - prevăzută de art. 133 alin. 1 din Constituţia României - de garant al independenţei justiţiei”, arăta CSM într-un comunicat.

Tot atunci, premierul Victor Ponta a anunţat că i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze CCR, care va trebui să ofere un răspuns în chestiunea desemnării judecătorului român la CEDO, în contextul în care CSM s-a arătat nemulţumit că Executivul i-a restrâns atribuţiile în acest domeniu.

Mandatul actualului reprezentant al României la CEDO expiră în decembrie iar Bucureştiul are obligaţia de a trimite noi propuneri până pe 26 iulie. În acest scop, Guvernul a emis recent o ordonanţă de urgenţă care prevede înfiinţarea unei comisii pentru selectarea candidaţilor, restrângând astfel atribuţiile CSM în acest domeniu.

CCR dezbate sesizarea privind neconstituționalitatea Legii retrocedărilor

Totodată, CCR ar urma să discute vineri sesizarea PDL referitoare la legea privind restituirea proprietăţilor, act normativ pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea.

”Sunt două tipuri de motive: motive de fond şi motive de procedură. Dacă ar fi să ne referim la motive de procedură, prin această asumare, noi spunem că se încalcă Decizia 1431/3.11.2010 a CCR şi anume: angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Parlamentului în temeiul art.114 din Constituţie este neconstituţională, întrucât proiectul se află în proces de legiferare la Senat. Aşa cum ştiţi, PDL a depus în 2010 un proiect de lege pe această temă, el se află în proces de dezbatere, în proceduri parlamentare. A fost ignorat acest fapt şi Guvernul a venit peste această procedură şi şi-a asumat răspunderea. În acest sens există decizia CCR pe care v-am invocat-o, care precizează că atât timp cât există un proiect de lege în dezbatere nu poţi să vii şi să-ţi asumi răspunderea”, a motivat Liviu Negoiţă sesizarea din poartea PDL.