Congresele UDMR, de la înființare până în prezent

Primul Congres al UDMR s-a desfășurat la Oradea (21-22 aprilie 1990), prilej cu care au fost adoptate Statutul și Programul Uniunii și a fost ales președintele: Domokos Geza. Al doilea Congres (24-26 mai 1991, Târgu-Mureș) a adoptat un nou Statut și Program, a reconfirmat conducerea Uniunii și l-a ales în funcția de președinte de onoare pe Laszlo Tokes.

Congresul al III-lea al UDMR (13-15 ianuarie 1993, Brașov) a adus o înnoire structurală și politică, a ales o nouă conducere (președinte Markó Béla, președinte executiv Csaba Takacs) și a adoptat un nou Statut, care prevedea noile structuri organizatorice ale UDMR. Tezele de bază ale Programului erau autodeterminarea internă, autoadministrarea locală și regională, autonomia personală și culturală.

Au urmat Congresul al IV-lea (26-28 mai 1995, Cluj-Napoca), care a adus unele schimbări în Statut și a adoptat o serie de declarații privind problemele generale ale României și ale minorității maghiare, și Congresul al V-lea (3-4 octombrie 1997, Târgu-Mureș) care a aprobat documente privind politica economică a guvernului (UDMR făcea parte din guvernul de coaliție CDR-USD-UDMR) și integrarea europeană.

La Congresul al VI-lea (15-16 mai 1999, Miercurea-Ciuc) s-a făcut o analiză a rezultatelor participării la guvernare, în urma căreia s-au conturat două puncte de vedere: unul susținea retragerea de la guvernare, din cauza rezultatelor considerate nesatisfăcătoare, celălalt susținea continuitatea la guvernare, apreciind că astfel pot fi mai bine servite interesele maghiarilor din România. Susținătorii celei de-a doua variante l-au reales pe Markó Béla în fruntea Uniunii.

La începutul lui 2003, mai exact între 31 ianuarie și 2 februarie, s-au desfășurat, la Satu Mare, lucrările celui de-al șaptelea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România, la care au fost prezenți 451 de delegați unionali. Au fost adoptate un nou Program politic și modificarea Statului de organizare și funcționare ale formațiunii, din care este eliminată funcția de președinte de onoare, exercitată până atunci de episcopul reformat Laszlo Tokes. La 2 februarie, Markó Béla, singurul candidat la președinția formațiunii, este reales, pentru a patra oară consecutiv, în funcția de președinte al UDMR. 

Lucrările celui de-al VIII-lea Congres al UDMR. 2 februarie 2007
Foto: (c) Constantin DUMA / Arhiva AGERPRES

În data de 2 martie 2007, senatorul György Frunda a deschis, la Arad, lucrările celui de-al VIII-lea congres al UDMR. În cadrul evenimentului, Markó Béla a fost reales președintele Uniunii Democrate Maghiare din România cu majoritatea voturilor. Totodată, delegații la Congresul UDMR au adoptat noul Statut al acestei formațiuni politice cu 12 voturi împotrivă și o abținere. Acesta a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2007, când s-a produs și reînnoirea componenței Consiliului Reprezentanților Unionali. De asemenea, în cadrul congresului a fost adoptat Programul UDMR privind alegerile pentru Parlamentul European.

Al IX-lea Congres al UDMR a debutat la 25 aprilie 2009, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Markó Béla a susținut atunci că în cei 20 de ani care au trecut de la înființarea UDMR, maghiarii din România au dobândit o serie de drepturi individuale importante precum dreptul de utilizare a limbii materne în administrație sau în învățământ, astfel încât ''putem închide acest capitol și urmează un alt capitol legat de problema drepturile colective. Este vorba de dreptul de decizie în cadrul comunităților minoritare, formele de autonomie și tot ceea ce ține de drepturile colective. Din acest punct de vedere, momentul este crucial". 

Foto: (c) Constantin DUMA / Arhiva AGERPRES

În urma celui de-al X-lea Congres al UDMR, desfășurat în zilele de 26 și 27 februarie 2011, la Oradea, formațiunea și-a ales un nou președinte, iar regulamentul său intern a suferit modificări importante. În prima zi a Congresului, Kelemen Hunor a devenit noul președinte al Uniunii. Noul statut votat a vizat o deschidere mai mare către administrațiile publice locale, ai căror reprezentanți urmau să fie prezenți în structurile decizionale. S-a prevăzut înființarea a trei organizații regionale ale UDMR — Secuimea, Partium și Mijlocul și Sudul Transilvaniei. Conducerile acestora beneficiază de câte un loc în Consiliul Permanent nou-înființat în cadrul UDMR. Printre altele, prin noul Statut s-a înființat funcția de vicepreședinte politic, care are în coordonare relațiile cu structurile guvernamentale, relațiile cu structurile din teritoriu și politica externă. 

Deschiderea lucrărilor celui de-al XI-lea Congres al UDMR
Foto: (c) Sorin LUPȘA / Arhiva AGERPRES

Cel de-al XI-lea Congres al Uniunii s-a desfășurat la 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc. Delegații au adoptat rezoluția intitulată "Secuime conștientă, puternică!" prin care își reafirmă dorința ca secuimea să devină o regiune de dezvoltare distinctă, iar limba maghiară să devină limbă oficială în această regiune. S-a adoptat, în unanimitate, modificarea Statutului Uniunii. Principalele noutăți aduse au fost înființarea unei organizații de femei, implicarea mai accentuată a primarilor în organismele naționale și înființarea Președinției Naționale, cu nouă membri.