Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului cu România

Board-ul FMI a avizat de asemenea derogarea de la criteriul de performanţă referitor la soldul general al bugetului consolidat, ratat cu o diferenţă micã, în mare parte ca urmare a unor cheltuieli mai mari cu cofinanţarea proiectelor UE.

Echipele Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene s-au aflat la Bucureşti în perioada 21 ianuarie - 4 februarie pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a programului economic convenit anul trecut.

Instituţiile financiare internaţionale şi Guvernul mizează pe o creştere de 2,2-2,5% a Produsului Intern Brut în acest an, după un avans de 2,8% în2013, datorat în principal producţiei industriale şi recoltei bogate.

Guvernul estimează scăderea inflaţiei în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul ţintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază şi a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se menţină între 1-1,5% din PIB în 2014.

Totodată, se estimează un deficitu bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spaţiu pentru o cofinanţare mai mare a fondurilor UE şi pentru susţinerea investiţiilor generatoare de creştere.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat faţă de FMI să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%, şi să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenţie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor, introducând principiul destinaţiei proprietăţii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.

Guvernul notează de asemenea în scrisoare că va "încerca" să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră "neutră din punct de vedere bugetar", cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.

Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii vor începe o analiză cuprinzătoare privind rezultatele Pilonului II al sistemului de pensii şi impactul acestuia asupra dezvoltării pieţei de capital din România, potrivit scrisorii de intenţie, unde se precizează că Executivul evaluează, de asemenea, opţiunile de reducere a poverii fiscale într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să declanşeze, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Inspecţia Muncii, în semestrul al doilea al acestui an, o serie de controale la firme, în cadrul unui "proiect-pilot" care va fi definitivat în perioada imediată, pentru identificarea muncii la negru şi a cazurilor de evaziune, potrivit scrisorii de intenţie.

Scrisoarea anunţă şi intenţia Guvernului de a crea o bază de date centrală care să permită gestionarea şi evaluarea, împreună cu autorităţile locale, a datelor privind impozitele, taxele şi contribuţiile datorate bugetului general consolidat, precum şi informaţiile despre proprietăţi, mizându-se pe faptul că aceasta va fi o sursă importantă de informaţii pentru contribuabili "care ar trebui să ducă şi la creşterea conformării" până la 31 decembrie 2014.

Documentul prevede de asemenea majorarea salarului minm la 900 lei pe lună începând din luna iulie, după creşterea de la 800 lei pe lună la 850 lei pe lună în ianuarie. Totodată, Guvernul va continua să ajusteze numărul angajaţilor din sectorul public, prin ieşirile naturale din sistem şi prin "identificarea redundanţelor".

Acordul cu FMI prevede lansarea unor oferte publice iniţiale, la finele lunii iunie, pentru 15% din acţiunile statului la Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica. Realizarea obiectivului privind privatizarea Hidroelectrica a fost pusă însă sub semnul întrebării după ce compania de stat a reintrat în insolvenţă, în luna februarie, când Curtea de Apel Bucureşti a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding şi EFT, dar şi de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu şi Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.

Guvernul s-a mai angajat, în scrisoare, la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă, cel mai mare transportator feroviar de marfă din România, şi continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic.