Consiliului Europei, dezamagit de progresele Romaniei în prevenirea marii corupţii

GRECO evidenţiază că România a implementat pe deplin numai două din cele 13 recomandări incluse într-o evaluare din 2016. Şapte recomandări nu au fost implementate, iar alte patru au fost doar parţial implementate, precizează Consiliul Europei într-un comunicat.

Raportul remarcă faptul că principala iniţiativă adoptată în România în privinţa parlamentarilor este adoptarea unui cod de conduită în octombrie 2017 cu scopul de a reglementa cadourile şi alte beneficii şi managementul conflictelor de interese.

În ciuda acestui progres, GRECO evidenţiază că formulările prea generale din codul de conduită şi regulile inconsistente pentru punerea sa în aplicare îl împiedică să fie un cadru pe deplin satisfăcător.

GRECO consideră de asemenea că România nu a acordat încă o atenţie corespunzătoare îmbunătăţirii activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) în controlarea declaraţiilor de avere şi de interese ale parlamentarilor, deşi metodele de lucru şi capacităţile de procesare a datelor s-au îmbunătăţit. GRECO cere de asemenea îmbunătăţirea implementării în practică a deciziilor şi sancţiunilor ANI privind incompatibilităţile şi conflictele de interese.

Procesul legislativ rămâne un motiv de îngrijorare pentru GRECO, date fiind controversele şi acuzaţiile persistente privind consultări necorespunzătoare, folosirea excesivă a procedurii de urgenţă şi lipsa de transparenţă.

În privinţa reformelor legate de judecători şi procurori, GRECO observă aceeaşi acţiune decisivă limitată. Măsurile pentru a face sistemul de justiţie mai receptiv la riscurile de integritate sunt într-o fază incipientă, se arată în raport.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Inspecţia Judiciară ar trebui să joace un rol mai activ în privinţa analizelor, informaţiilor şi recomandărilor, subliniază GRECO. Sunt necesare de asemenea măsuri pentru a întări rolul şi eficienţa persoanelor din funcţii manageriale în instanţe şi procuratură.

GRECO îşi exprimă de asemenea regretul faţă de absenţa unor acţiuni tangibile pentru a garanta că numirea şi revocarea majorităţii procurorilor din cele mai înalte funcţii se bazează pe un proces transparent, cu criterii obiective, şi evidenţiază nevoia ca CSM să joace un rol mai puternic în această procedură.

Anul 2017 a fost marcat de o serie de propuneri şi contrapropuneri privind numiri, procedura disciplinară şi alte aspecte, unele dintre ele fiind percepute ca o încercare de subminare a independenţei sistemului judiciar, se mai atrage atenţia în raport.

Raportul a fost adoptat la 8 decembrie 2017 în timpul unei sesiuni plenare în cadrul căreia GRECO a decis de asemenea să efectueze o evaluare urgentă asupra a trei propuneri legislative privind justiţia înregistrate pentru adoptare de Parlament la 31 octombrie prin procedură de urgenţă, mai notează comunicatul Consiliului Europei.

GRECO precizează că nu a putut evalua proiectele legislative în raportul făcut public joi, din cauză că au fost recent redactate. Raportul ad hoc privind propunerile legislative este în prezent în pregătire şi va fi discutat şi eventual adoptat de GRECO la sesiunea sa plenară de la 19-23 martie.

GRECO a cerut autorităţilor române să prezinte un raport privind implementarea recomandărilor în curs până la 31 decembrie 2018. GRECO este un organism al Consiliului Europei care urmăreşte să aducă îmbunătăţiri capacităţii statelor membre de a lupta împotriva corupţiei, prin monitorizarea respectării de către acestea a standardelor anticorupţie.