Constituţia - miza noilor numiri la CCR?

Curtea Constituţională se compune din nouă judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Ori însuși acest mecanism de numire politică a fost speculat la maxim de președintele care a folosit toate slăbiciunile, inadvertențele și neclaritățile din textul constituțional în conflictul pe care l-a avut cu premierul și Parlamentul.

Deși Legea 47/1992 precizează că judecătorii CC trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, iar funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior, numirile în CCR au avut ca numitor comun respectarea algoritmului și interesului politic conjunctural.

Orice a fost interpretabil, s-a interpretat de Traian Băsescu în interesul asigurării unor privilegii și pârghii suplimentare de putere. Iar CCR a fost chemată de fiecare dată să gireze interpretările prezidențiale pe marginea unui text constituțional mult prea echivoc. Această situație este pe cale de a se schimba irevocabil. România și-a revenit din blocajul politic de anul trecut ca un bolnav care se reface cu greu după o criză gravă. Dar anticorpii au apărut și își fac datoria. O nouă Constituție este pe cale de fi înfățișată românilor. Iar configurația Curții Constituționale chemate să vegheze la respectarea acesteia s-a schimbat într-o măsură covârșitoare. Nici textul noi Constituții, nici configurația noii Curți Constituționale nu mai sunt pe placul președintelui Traian Băsescu, care își vede astfel amenințat bastionul autocratic în care s-a tot baricadat de două mandate încoace.

Participarea liderilor USL la Congresul UDMR a dovedit că aceștia pot găsi căi de comunicare cu formațiunea reprezentativă a maghiarimii. Reprezentantul lor din CCR a devenit astfel nesigur pentru planurile președintelui. În plus, candidatura Iuliei Motoc pentru CEDO va elibera un loc la CCR care va fi ocupat de data asta de o persoană prea puțin pliabilă pe voința celui care se apropie de sfârșitul ultimului mandat la Cotroceni. Balanța puterii se înclină și mai mult dacă privim mecanismul de apărare împotriva oricăror ingerințe și derapaje autocratice din noile amendamente la Constituție. Nu este de mirare că președintele resimte cu acuitate primejdia politică în care se află. Din punctul lui de vedere nu mai există motive pentru revizuirea Constituției. Noile amendamente fac Constituția prea puțin interpretabilă, în opinia lui. Cum să mai fii un președinte jucător, cu asemenea cadru constrângător. Ori ce se preface Traian Băsescu că nu înțelege este chiar acest rost al unei Constituții, de a deveni un cadru strict și neinterpretabil după conjuncturile politice de moment. Vom avea o nouă Constituție cu prevederi extrem de specifice, cum acuză președintele? Probabil, dar acest detaliu nu este neapărat de blamat și, cu siguranță, reprezintă o reacție de răspuns și de apărare a întregii societății. Ultimele două mandate prezidențiale le-au reamintit românilor cât de ușor se pierde o libertate insuficient apărată în fața unor excese autoritariste.