Constituţie: Orice persoană are obligaţia de a se prezenta în faţa unei comisii parlamentare

Potrivit textului adoptat, activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare, notează Agerpres.

Senatorul PSD Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Comisiei comune pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, precizează, într-un comunicat remis AGERPRES, referindu-se la numeroasele discuţii şi temeri exprimate în spaţiul public privind conţinutul art. 64 alin. 11, că obligativitatea prezentării unei persoane fizice sau juridice, de drept privat sau public, în faţa unei comisii parlamentare trebuie privită ca un semn al evoluţiei democraţiei şi, totodată, ca un instrument necesar menit să asigure efectivitatea controlului parlamentar.

''Astfel, controlul parlamentar este una dintre consecinţele nemijlocite ale principiului democrat al reprezentării. Parlamentarii, ca reprezentanţi ai naţiunii, au dreptul şi, mai ales, obligaţia, în virtutea mandatului reprezentativ obţinut prin alegeri, să controleze afacerile publice care, prin natura lor, sunt legate de asigurarea binelui public şi de apărarea interesului naţional. De aceea, în orice parlament democratic controlul executivului şi al vieţii social-politice, în general, constituie o prerogativă esenţială, a cărei dezvoltare este indisolubil legată de democratizarea vieţii sociale. Poate tocmai de aceea majoritatea constituţionaliştilor susţine că - prin scopurile urmărite - funcţia de control a Parlamentului este mai importantă decât cea legislativă'', arată senatorul PSD.

El adaugă că în general controlul parlamentar a evoluat în strânsă legătură cu caracterul democratic al regimului politic şi spune că din această perspectivă comisia a considerat că la 20 de ani de la reinstaurarea în România a unui regim democratic este necesar ca, dincolo de afirmarea sa constituţională, controlului parlamentar să i se ataşeze şi unele instrumente necesare realizării.

''Cu atât mai mult consider că este necesar acest text cu cât cred că toţi ne amintim situaţia în care, în urmă cu mai mulţi ani, un ministru, care era şi parlamentar, respectiv doamna Elena Udrea, a fost chemat în faţa unei comisii parlamentare de anchetă, care nu şi-a putut realiza pe deplin misiunea de control pentru care fusese instituită, tocmai datorită faptului că acesta a refuzat să compare în faţa colegilor săi; motivaţia de la vremea respectivă a refuzului ministrului în cauză a fost aceea că nu există o normă expres instituită care să o oblige să se prezinte şi să răspundă în faţa unei comisii parlamentare'', explică Chelaru.

Potrivit acestuia, un alt aspect care trebuie avut în vedere în judecăţile de valoare emise cu privire la conţinutul, şi mai ales cu privire la implicaţiile, alin. 11 al art. 64 din Constituţie este acela că textul se doreşte o întărire a responsabilităţii funcţionarului public în sensul cel mai larg al cuvântului şi nicidecum într-un exces de putere al Parlamentului faţă de celelalte autorităţi publice.

''Într-un mod aproape misterios, practic toţi cei care critică textul în cauză omit să menţioneze faptul că obligativitatea prezenţei în faţa comisiei parlamentare urmează să se realizeze cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Astfel, potrivit principiului separaţiei puterilor în stat, comisiile parlamentare - în special cele de anchetă - nu se vor putea substitui competenţelor unui organ de jurisdicţie, nici Ministerului Public şi nici instanţelor judecătoreşti. Activitatea acestor comisii parlamentare este destinată exclusiv culegerii de informaţii şi prezentării unui raport cuprinzând prelucrarea acestor informaţii care, prin dezbaterea în Cameră, este adus la cunoştinţa opiniei publice. Toate aceste principii se deduc direct din dispoziţiile constituţionale care, în opinia noastră, sunt fără echivoc şi nu permit niciun fel de abatere de la principiile democratice după care se desfăşoară controlul parlamentar prin intermediul unei comisii parlamentare'', susţine social-democratul.

El subliniază că obligativitatea prezenţei persoanelor chemate în faţa unei comisii parlamentare nu constituie o noutate în practica parlamentară, legislaţia majorităţii statelor europene cuprinzând dispoziţiile imperative şi chiar sancţiuni pentru cei care nu răspund unei solicitări scrise a acesteia. În context, Chelaru menţionează cazul Germaniei, Finlandei, Danemarcei sau al Portugaliei care, deşi nu la nivelul Constituţiei, dar prin legi sau regulamente parlamentare, prevăd obligaţii şi responsabilităţi atât pentru cei chemaţi în faţa unei comisii parlamentare, cât şi pentru membrii comisiilor respective.

"Spre deosebire de toate aceste state, în România era necesar ca efectivitatea controlului parlamentar să fie instituită direct prin Constituţie, întrucât în sistemul nostru legislativ numai reglementarea la nivel constituţional primar poate permite adoptarea unei legislaţii subsecvente corespunzătoare", conchide senatorul social-democrat