Corina Creţu: Politicienii pro-europeni trebuie să coopereze pentru apărarea proiectului european de valul extremismului

"Anul 2024 este unul decisiv din punct de vedere electoral pentru viitorul României şi al Uniunii Europene. Românii vor fi chemaţi la urne de 4 ori pentru a-si alege viitorii lideri, iar la nivel european, 400 de milioane de cetăţeni îşi vor putea alege reprezentanţii în Parlamentul European (...) Totodată, alegerile europarlamentare reprezintă un test electoral semnificativ pentru alegători, deoarece vor contura politica la nivel continental. Doresc să reiterez un semnal de alarmă privitor la ascensiunea partidelor extremiste şi populiste, ale căror lideri nu fac decât să se prezinte drept o soluţie de ultimă instanţă la soluţiile acestor perma-crize, profitând de pe urma nemulţumirii generale a populaţiei. Din păcate, în încercarea de a simula soluţii simple la probleme complicate, aceştia alimentează şi mai mult nemulţumirea populaţiei. Aşa cum am declarat în repetate rânduri, politicienii pro-europeni trebuie să se unească şi să coopereze pentru apărarea proiectului european de acest val periculos", a arătat, joi, Corina Creţu, pe Facebook.

Parlamentarul european a subliniat că în contextul schimbărilor care vor avea loc în următorii ani, este esenţial ca alegătorii să îi voteze în deplină cunoştinţă de cauză pe cei care vor determina viitorul României.

Europarlamentarul a adus în discuţie şi o serie de documente adoptate în 2023, între care şi Raportul referitor la alegerile europene din 2024, care solicită un acord obligatoriu între Parlamentul European şi Consiliul European cu privire la alegerea preşedintelui Comisiei Europene.

"Acordul pune în prim-plan votul alegătorilor, în urma căruia, partidul european care câştigă alegerile poate propune Consiliului candidatul pentru Preşedinţia Comisiei Europene, democratizând semnificativ procedura", a precizat Creţu.

De asemenea, Corina Creţu a făcut referire şi la Pactul European pentru Migraţie şi Azil, care stabileşte norme comune pentru statele membre în gestionarea migraţiei şi solicitanţilor de azil.

"Totodată, adoptarea acestui acord istoric a avut o importanţă deosebită în deblocarea accesului României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, deoarece Austria condiţiona integrarea noastră de reformarea din temelii a sistemului de azil şi migraţiune", a subliniat europarlamentarul.

Corina Creţu s-a referit şi la Raportul cu privire la modificarea mecanismului propus de soluţionare a obstacolelor juridice şi administrative în context transfrontalier.

"Prin înlăturarea acestor bariere juridice şi administrative, regiunile de frontieră ar putea fi cu 8,7% mai bogate, iar eliminarea tuturor obstacolelor ar putea aduce aproximativ 460 de miliarde de euro. În calitate de raportor alternativ, am solicitat extinderea Mecanismului şi în cooperarea cu ţări terţe, precum Republica Moldova şi Ucraina (...) Parlamentul European a susţinut în mod neclintit integrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, prin rezoluţii care au solicitat, în final, plata de despăgubiri de miliarde de euro pentru veto-ul nejustificat al Austriei. În final, Consiliul Uniunii Europene a decis în unanimitate o integrare etapizată, astfel, din martie 2024, vom putea circula pe cale aeriană şi maritimă fără controale. În ceea ce priveşte desfiinţarea controalelor pe cale terestră, negocierile vor continua pe parcursul anului 2024", a arătat Creţu.

Cât despre Raportul privind sănătatea mintală, susţine Corina Creţu, acesta solicită o strategie europeană cu obiective bine definite în domeniul sănătăţii mintale, concomitent cu o finanţare adecvată şi instituirea unui an european al sănătăţii mintale.

"România se află pe locul 58 în lume în ceea ce priveşte rata de suicid şi pe locul 126 în ceea ce priveşte depresia. Anxietatea, depresia şi tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de boală şi suferinţă în rândul tinerilor. În România, aproximativ 22.000 de copii şi tineri trăiesc cu un diagnostic de boală mintală", a precizat parlamentarul european.

O altă reglementare adoptată în 2023, este Actul European privind Inteligenţa Artificială, prin care Europa a devenit primul continent care a stabilit norme clare pentru utilizarea inteligenţei artificiale.

"Neconformarea companiilor care utilizează inteligenţa artificială cu obligaţiile ce derivă din Regulament poate conduce la amenzi de pana la 7% din cifra de afaceri" a susţinut europarlamentarul.

Cât despre Regulamentul privind combaterea despăduririlor globale, adoptat anul trecut, Corina Creţu consideră că acesta reprezintă un demers esenţial în stoparea defrişării ilegale.

"Astfel, întreprinderile vor fi obligate să se asigure că produsele vândute pe teritoriul UE nu provin de pe terenuri despădurite. în România, în ultimii 20 de ani, au fost tăiate 400.000 de hectare de păduri", a mai arătat Corina Creţu.