Corlăţean: Traian Băsescu şi Viktor Orban continuă să îşi facă servicii reciproce

Ministrul de externe a catalogat convocarea ambsadorului României la Budapesta drept „un demers diplomatic prin modalitate și conținut”, care este un exercițiu de imagine, iar acest lucru îi confirmă ceea ce bănuia și anume că Traian Băsescu și Viktor Orban „continuă să se înțeleagă foarte bine și să își facă servicii reciproce în continuare”.

„La Izvorul Mureșului au fost acele declarații ale domnului Băsescu cu stindardul războiului ridicat. Chestiuni foarte dure, spuse într-un spirit războinic, pe care eu le-am calificat ca fiind și anacronic, și nerecredibil. Domnia sa făcea referire la niște lucruri pe care le-a cauționat în urmă cu câțiva ani. În 2010, domnul Băsescu a stat la aceeași masă cu domnii Viktor Orban și Laszlo Tokes. În 2010, la 4 iunie, Parlamentul Ungariei a adoptat două legi. O lege a solidarității națiunii maghiare, așa-numita Lege a Trianonului, prin care era pus sub semnul întrebării sistemul de pace al Tratatelor de pace de la Versailles. În acest preambul al legii se făcea referire la tratatul de la Trianon, care a reprezentat o tragedie națională pentru Ungaria, cu efecte până în zilele noastre, este calificat un tratat de pace drept dictat, care este cauza principală a tensiunilor din Europa Centrală. Faptul că nu au fost obținute drepturi colective și autodeterminare pentru comunitășile maghiare. O chestiune foarte gravă, care, la acel monment – 4 iunie 2010 – a generat o tăcere rușinoasă din partea aceluiași domn Traian Băsescu, primului ministru Emil Boc, Guvernului României și Ministerului de Externe de la acel moment”, a declarat Titus Corlățean.

„A existat o a doua lege adoptată tot atunci, o lege privind acordarea cetățeniei ungare. Am fost singurul care am spus foarte clar că cele două legi – legea ungară și legea română – nu sunt asemănătoare, sunt diferite”, a adăugat ministrul de Externe. „Aceste două legi care provoacă în clipa de față consecințe. Această campanie electorală din Ungaria transferată pe teritoriul României, în Transilvania, pentru a câștiga cât mai multe voturi ale cetățenilor români deveniți etnici maghiari și cetățeni ungari pentru a câștiga voturile acestora, aceste lucruri au fost cauționate de puterea României din 2010 printr-o tăcere rușinoasă. Vă aduc aminte că s-a mai întmplat un lucru în 2010, înainte de școala de vară, acel aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție privind Kosovo. Urmare a acelui aviz consultativ, domnul Tokes și un alt lider maghiar din România cu viziuni extremiste au spus în felul următor: este un precedent ce s-a întâmplat cu Kosovo pentru Ținutul Secuiesc din România. Domnul Băsescu n-a spus nimic la școala de vară respectivă pe această temă. Trei ani mai târziu vine la școala de vară de la Izvorul Mureșului, ridică flamura războiului, acuză Budapesta și spune cum o pune la punct - Budapesta în sensul statului ungar - ăsta e motivul pentru care am spus că aceste lucruri sunt total necredibile din partea domnului Băsescu, iar reacția autorităților ungare la aceste intervenții aparent foarte dure este următoarea: ambasadorul Ungariei la București vine și prezintă o notă și prezintăp o serie de considerații. Este absolut remarcabil”, a mai spus Titus Corlățean.

„În contrast, la reafirmarea unor lucruri referitoare la simbolistica legii Trianonului și la legea cetățeniei ungare i-am reafirmat domnului ministru al Ungariei aceste diferențe între legea română și legea ungară. Astăzi, un secretar de stat îl convoacă pe ambasadorul României și i se transmite o notă față de declarațiile mele. Este o reacție disproporționată. Nu e o notă de protest, e o notă verbală care nici măcar nu este apostilată, semnată. Este cel mult un non-paper. E un exercițiu de imagine, este o reacție disproporționată, ceea ce îmi confirmă că cei doi lideri continuă să se înțeleagă foarte bine, să-și facă servicii reciproce, să se sprijine recproc pentru obținerea unor voturi suplimentare în perspectivă. Există un bazin în care domniile lor doresc să obțină voturi”, a adăugat ministrul de Externe.

El a făcut referire la alegerile care urmează în Ungaria, dar și la Partidul Mișcarea Populară și la alegerile din 2014 din România.