Creșterea costului de trai și evoluția economiei, principalele îngrijorări ale românilor, în 2017

Conform cercetării, 21% dintre cei intervievați sunt preocupați de evoluția economiei în următoarea perioadă.

"Creșterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de 29% dintre clienții români pe seama creșterii cheltuielilor cu utilitățile, peste media de 17% la nivel european, a costurilor cu locuința, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziționarea unei locuințe (15%) și a cheltuielilor cu alimentele (12%). Prin comparație, pentru respondenții din Europa, principalul motiv al creșterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile cu chirii sau rate pentru achiziția locuinței (19%) și de cheltuielile cu alimentația (19%)", se precizează într-un comunicat de presă al companiei de cercetare.

Totodată, ieșirea la pensie este un factor despre care 12% dintre respondenții din România consideră că le-ar putea afecta nivelul de trai, spre deosebire de media de numai 6% la nivel european. În plus, 7% dintre români iau în calcul posibilitatea ca, în perioada următoare, să primească mai puțini bani din străinătate și, astfel, nivelul de trai să fie afectat.

Potrivit sursei citate, românii au un comportament de creditare responsabil. Cei mai mulți dintre respondenți au declarat că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituții financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătățiri în locuință (31%), când intervin cheltuieli neașteptate care le pot influența situația financiară (29%) sau cheltuieli medicale (18%), când caută să-și consolideze datoriile (23%), dar și pentru a investi în educația copiilor (5%).

"4 din 10 respondenți consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar cu cel înregistrat anul trecut. Asta nu înseamnă că nu tratează cu foarte mare responsabilitate un angajament financiar: 94% dintre respondenți spun că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit și 87% nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului, iar 92% spun că nu împrumută mai mult decât știu că pot rambursa fără dificultăți", se notează în concluziile studiului.

Mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj din România au menționat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 64% au împrumutat mai puțin decât suma maximă posibilă. De asemenea, 73% dintre respondenți declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienții îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (54%) și de perioada împrumutului (46%).

Conform studiului, trei sferturi (75%) dintre români susțin că au încredere în instituțiile financiare nebancare și în serviciile pe care le oferă, cu patru puncte procentuale mai mulți decât în 2016 și cu două puncte procentuale mai mulți decât cei care declară că au un nivel ridicat de încredere în instituțiile bancare tradiționale. Mai mult, 8 din 10 respondenți consideră că IFN-urile au un rol important în societate. În acest context, 75% dintre aceștia spun că ar recomanda serviciile instituțiilor financiare nebancare membrilor familiei sau prietenilor atunci când au nevoie de un împrumut.

Studiul de specialitate scoate în evidență faptul că 87% dintre respondenți sunt de părere că instituțiile financiare nebancare explică clar și transparent dobânzile și costurile totale ale împrumutului, iar 7 din 10 susțin că înțeleg în totalitate aceste costuri presupuse de un împrumut pe termen scurt.

Potrivit studiului, 60% dintre respondenții români la sondaj se declară mulțumiți de nivelul lor actual de trai, cu opt puncte procentuale mai mulți decât în 2016 și peste media de 53% la nivel european. Mai mult, 66% sunt încrezători că situația financiară personală se va îmbunătăți în următoarele 12 luni, similar cu nivelul de anul trecut (67%), însă peste media europeană de 45%.

Pentru respondenții din România, situația financiară mai bună este pusă pe seama schimbării circumstanțelor familiale (35%), a schimbării locului de muncă (11%) sau a creșterii veniturilor salariale la actualul loc de muncă (10%).

Evoluția situației financiare personale corespunde percepției cu privire la evoluția situației economice în ansamblu a României, 49% dintre participanții la sondajul din România așteptându-se la o îmbunătățire în următoarele 12 luni, iar 16% mizând că economia va rămâne stabilă în 2017. Prin comparație, în restul țărilor europene unde este prezent grupul IPF, doar 28% dintre respondenți se așteaptă, în medie, la o evoluție pozitivă a economiei țării lor.

Cercetarea GfK a fost realizată la inițiativa grupului britanic International Personal Finance, prezent pe piața locală prin subsidiara Provident Financial România, pe un eșantion reprezentativ de aproximativ 4.000 de clienți ai grupului din patru țări europene, precum și din Mexic.