Crin Antonescu este conștient de răspunderile și constrângerile celei mai înalte funcții în stat

Cel mai mic premier pe care l-au avut vreodată românii, mă refer la premierul Boc, s-a apucat să comenteze cu trimiteri biblice afirmaţia lui Crin Antonescu potrivit căreia odată ajuns președinte ar fi dispus să îl numească chiar și pe Traian Băsescu premier, dacă acesta va fi propus de grupul parlamentar majoritar. Titanul guvernării PDL de odinioară, care a avut o singură poziție verticală în toată perioada guvernării, când a ieșit la cosit, a vrut să dea bine la presă și a plusat isteț ca ardeleanul după masa de prânz: „gura păcătosului adevăr grăiește”. Butada căznită a fostului premier trimite la altă teorie rizibilă, lansată de această dată de Dan Diaconescu, care estima că este probabilă o configurație cu Victor Ponta președinte și Traian Băsescu premier. Gura târgului, slobodă, l-a adăugat imediat și pe teleastrul Dan Diaconescu în această bizară și improbabilă ecuație de putere, spunând că în acest caz lui i se va rezerva rolul de bufon al regelui. În realitate, avem mai multe șanse să-l vedem pe Traian Băsescu premier al Azerbaidjanului sau, vorba protejatei sale, președinte al Norvegiei.

Revenind în registrul serios, ceea ce Emil Boc nu poate înțelege, din lipsă evidentă de material, este cât se poate de clar pentru Crin Antonescu. Poziția sa este nu numai principială, dar reprezintă și recunoașterea faptului că, da, vine o vreme când funcția și obligațiile pe care ți le asumi au caracter constrângător. Poate fi conceput astfel un moment, oricât de improbabil, în care viitorul președinte al românilor, Crin Antonescu, va fi nevoit de conjunctură, onoare și Constituție să coabiteze cu premierul Traian Băsescu. Batem în lemn și sperăm că acel moment să nu vină niciodată. Dar totodată ne bucurăm că impetuosul orator liberal admite că va fi un președinte cu principii, care la momentul respectiv va ști ce trebuie să aleagă între samavolnicia unui Băsescu care declara că numește premier pe cine are el chef și încăpățânarea unui Ponta nevoit să încaseze chiar de la foștii aliați, pe motiv de coabitare instituțională. Crin Antonescu încă mai evoluează azi liber de constrângerile care-l încovoaie pe partenerul său de alianță. Știe și profită de acest detaliu, încercând să acumuleze exact atât capital cât îi permite această perioadă de grație.

Nu este neapărat un lucru rău, cât timp liderul liberal dă răspunsul de mai sus prin care admite implicit că vor veni și vremuri în care acest capital se va eroda, poate chiar din cauza unor coabitări care nu vor putea fi evitate. Numai cine-i prost sau de rea credință îl poate lua pe Crin Antonescu peste picior pentru un asemenea răspuns. Cei înzestrați cu bună credință și luciditate au înțeles esențialul din acest mesaj. În primul rând, reconfirmă unitatea cu Victor Ponta, de a cărui atitudine nu se mai arată străin. În al doilea rând, ne anunță că vom fi martorii unei transformări de principiu în urma căreia impetuosul și nu rareori bătăiosul politician va deveni un președinte moderat de principii, cu scaun la cap și care va face ceea ce trebuie făcut, nu ce-i dictează orgoliile. Pentru o asemenea clarificare nu pot decât să-i urez candidatului la președinție Crin Antonescu: să fie într-un ceas bun!