Crin Antonescu riscă să compromită dezbaterea pe Constituție

Orice s-ar spune acum, Crin Antonescu s-a descurcat onorabil ca președinte interimar al României și asta nu numai pentru că termenul de comparație era un Băsescu bizar, asediat precum un interlop oarecare, într-un garaj. Președintele PNL a simțit atunci instinctiv că moderația este calea optimă de urmat sau, poate, era comunicarea mai bună la vârf, în USL? Greu de spus, acum. Cert este că Antonescu a făcut figură bună ca președinte și nu s-a pripit la măsuri care să pună gaz pe focul propagandei cretinoide a „loviturii de stat parlamentare”. Românii au avut o adevărată demonstrație că, iată, se poate și fără Băsescu, dar mai ales altfel. Dacă privim cu luciditate maximă realitatea politică, nu putem să ignorăm că - un vestigiu de latinitate, pesemne - românii au tendința să accepte mai ușor figura unui pater patriae, un personaj care să le întărească ideea de echilibru și cumpătare. Acționând cu această moderație, Antonescu l-a văduvit practic pe Băsescu de posibilitatea de a anula și modifica măsurile luate pe durata intermatului. Din punctul de vedere al USL, câștigul a fost cât se poate de palpabil, nu numai partenerii externi dar și întreaga națiune a căpătat termenul de comparație absolut necesar la stilul smucit și bezmetic de conducere specific președintelui Băsescu.

Faptul că Antonescu a ieșit din acest interimat fără să se șifoneze a fost unul îmbucurător, la care s-a mai adăugat în mod evident și poziționarea sa ulterioară, de artizan al noii Constituții. Iată, părea să le transmită acesta un mesaj implicit tuturor românilor: chiar dacă a trebuit să renunț temporar la rolul de părinte al națiunii, îmi rezerv rolul extrem de important de părinte al Constituției.

Premise pozitive, deci, cât cuprinde... Ceea ce ne aduce la realitatea prezentă, dezamăgitoare. A știut Antonescu să-și valorifice poziția demnă de invidiat de anul trecut, de părinte al unei noi ordini constituționale? Răspunsul este întristător. Constituția, ca subiect, nu mai este la ordinea zilei. Miza politică a acestei noi ordini constituționale, traduse prin afirmația politică a USL ”noi suntem altfel!” a fost aruncată în derizoriu chiar de către Crin Antonescu. Activitatea acestuia în slujba noului construct constituțional a oscilat haotic între delăsare, neglijență și chiar atacuri directe, atunci când opinia publică constata tendința de apropiere a acestuia de adversarul Băsescu, concomitent cu impresia jenantă că liderul liberal nu mai dorește să fie președintele echilibrat, reprezentativ și mediator al unei republici parlamentare. Prea multe declarații negândite dar făcute de Antonescu au speriat exact acea parte a electoratului deprinsă să ignore superficiile scandalului politic și să aprofundeze detaliile cu adevărat importante, structurale, care contează. A vrut Antonescu să schimbe calimera republicii parlamentare, ”fericindu-i” pe români cu încă un președinte ”jucător”? Nu vom putea spune niciodată cu siguranță, dar suspiciunea va rămâne mereu, căci în cazul lui Crin Antonescu e greu de spus cât este sabotaj, cât este delăsare și incapacitatea de comunicare reală și eficientă a schimbărilor care se fac în Constituția României. Ori, dacă nu el, care este prima și cea mai importantă voce pe subiect, atunci cine să le explice cât mai clar românilor ce se schimbă, de ce schimbă și mai ales de ce este important ca ei să susțină la urne acest nou proiect constituțional.