Cristian Socol: România este un exemplu de succes în relația cu FMI

Acesta precizează, de asemenea, că Romania a îndeplinit aproape integral condiționalitățile la care s-a angajat față de FMI și Comisia Europeană.

"Ultimii 3 ani de transformare a economiei românești validează afirmația ca țara noastră este unul dintre exemplele de succes privind relația cu FMI. România a reușit să atingă o creștere economică sustenabilă în timpul unei consolidări fiscale calitative de amploare. România a îndeplinit aproape integral condiționalitățile la care s-a angajat față de FMI și Comisia Europeană. Implementarea reformelor structurale este o provocare continuă, atât în România cât și în UE sau SUA. Reformele structurale de implementat ating domenii strategice ale economiei românești și trebuie aplicate gradual și echilibrat având în vedere efectele pe care le pot avea asupra economiei și societății românești", a declarat Socol.

Citeşte şi: Victor Ponta: FMI nu agreează reducerea TVA și creșterea salariilor în Sănătate și Educație

Potrivit acestuia, România a respectat integral principalele condiționalități de natură fiscal bugetară și monetară și o mare parte dintre condiționalitățile structurale. Deficitul bugetar a ajuns în 2014 la 1,4% din PIB, minim istoric din ultimii 10 ani.

"România are al 6-lea cel mai mic deficit bugetar ca pondere în PIB din UE28 și a patra cea mai mică datorie publică ca pondere în PIB din UE 28, în timp ce 14 țări din UE au deficite bugetare de peste 3% din PIB și 16 țări din UE 28 depășesc 60% din PIB ca pondere a datoriei publice. România are un buffer în Trezorerie de peste 6 miliarde euro care asigură peste 5 luni din necesarul de finanțare al țării (FMI recomandă 4 luni).

Rezervele valutare internaționale BNR sunt peste nivelurile de confort după toate criteriile folosite la nivel internațional. Sistemul bancar este lichid și solvabil", arată Socol.

Acesta susține că s-a reușit refacerea plasei de siguranță socială deteriorată în urma crizei economico-financiare, ultimele date arătând creșteri ale puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu de aproape 10% și a pensiei medii de 7%.

"Anul 2014 a fost primul an când România și-a finanțat cheltuielile din veniturile obținute deci deficitul a venit doar din plata dobânzilor la împrumuturile luate în anii anteriori. Anul acesta avem excedent bugetar la 8 luni și ne vom încadra în ținta de deficit bugetar chiar dacă am adoptat măsuri de relaxare fiscală.

România va respecta la anul și în 2017 încadrarea în ținta de deficit bugetar de sub 2,5% din PIB și menținerea datoriei publice la niveluri sustenabile, pe fondul randamentelor de împrumut la minim istoric, creșterii maturității împrumuturilor și a diversificării bazei de investitori", a mai spus Cristian Socol.