CSM discută asupra propunerii legislative de înfiinţare a Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor

Pe 4 octombrie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că va depune la Parlament o propunere legislativă care prevede înfiinţarea acestei instituţii. 

"Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, ca autoritate informativă, cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului, cu competenţa pe teritoriul României, unică şi exclusivă în domeniul interceptării comunicaţiilor", prevede propunerea legislativă. 

Potrivit proiectului de act normativ, preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii sunt numiţi de Senat şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, pentru un mandat cu durata de 6 ani. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui nu poate fi reînnoit. 

Potrivit acestuia, nu e rolul procuraturii să facă interceptările. 

"Într-o ţară în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt respectate, nu putem să dăm o asemenea operaţiune nici pe seama serviciilor de informaţii, nici pe seama procuraturii. Ca atare, procuratura va fi primul beneficiar, chiar dacă şi-a făcut cu repeziciune propriul serviciu. Nu e nicio problemă. Oamenii, aparatura, dacă există, din punct de vedere juridic, se creează o altă entitate şi trec acolo şi atunci avem siguranţa că nu există probe măsluite, cum s-a întâmplat recent, plus celelalte probleme care derivă de aici. Un exemplu: ce se întâmplă cu înregistrările care nu sunt legate de cercetarea penală pe care o desfăşoară? Cine le stochează, le foloseşte cineva, le foloseşte peste opt ani, cele care ţin de viaţa privată?", arăta Tăriceanu. 

Întrebat dacă DNA şi Parchetul ar trebui să îşi treacă propriile servicii de interceptare în subordinea Autorităţii, Tăriceanu a răspuns afirmativ. 

În privinţa serviciilor secrete, el a explicat că ceea ce ţine de siguranţa naţională le-ar putea reveni acestora. 

"Acest model pe care noi îl propunem nu este o originalitate, este un model folosit şi în alte ţări din Europa şi din SUA, unde grija pentru drepturile individuale este extrem de mare. În ţări în care problemele de siguranţă naţională sunt mult mai acute decât în România, ţări care se confruntă cu activităţi de terorism, au în acelaşi timp şi grija de a păstra această componentă referitoare la libertatea cetăţenilor", mai arăta preşedintele Senatului. 

Acesta preciza că propunerea legislativă care va intra în dezbatere parlamentară se bazează atât pe Decizia CCR nr. 51/16 februarie 2016, cât şi pe o serie de observaţii ale asociaţiilor profesionale ale magistraţilor cuprinse în Memorandumul privind Justiţia, adoptat în luna septembrie, şi anume "crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO în privinţa garanţiilor tehnice şi legale; Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti". 

Tăriceanu susţinea că această Autoritate este gândită să funcţioneze independent faţă de celelalte organe abilitate ale statului şi sub supravegherea unei comisii din componenţa căreia vor face parte "trei judecători desemnaţi de ÎCCJ, trei reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, un reprezentant desemnat de Avocatul Poporului şi doi membri ai Parlamentului, unul desemnat de Senat şi unul de Camera Deputaţilor". 

De asemenea, Autoritatea pentru Interceptarea Comunicaţiilor este sprijinită în activitatea sa şi de un consiliu consultativ. 

"Sigur că pot face apel la această Autoritate, în primul rând, procuratura, dar şi toate celelalte instituţii care, conform legii, au dreptul să folosească interceptări ale comunicaţiilor, ale telefoanelor. În acelaşi timp, această Autoritate va funcţiona sub supravegherea unei comisii de supraveghere. Deci, această Autoritate va fi abilitată să facă numai operaţiunea strict tehnică. În privinţa legalităţii acţiunilor pe care le va întreprinde, există în primul rând mandatul emis de judecători, dar apoi trebuie făcută o verificare. Iniţial, am gândit ca această Autoritate să fie pusă în subordinea Parlamentului. Având în vedere însă experienţa nefericită a modului în care funcţionează comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, am gândit că este mai bine să creăm un corp independent, o comisie de supraveghere", explica Tăriceanu. 

În opinia sa, înfiinţarea acestei Autorităţi este necesară "ca să nu se mai întâmple cum s-a întâmplat în trecut când serviciile de informaţii au jucat rol de organ judiciar''. ''Să nu vedem că în acelaşi timp procuratura face şi interceptări şi face şi dosare şi să vedem că sunt probe care nu îndeplinesc condiţiile legale", menţiona Tăriceanu.