CSM nu-şi retrage sesizarea privind judecătorul la CEDO

"Sunt mai multe practici în Europa şi noi ne-am susţinut punctul de vedere, conform documentelor deja publice. Nu ne retragem sesizarea şi ne vom conforma deciziei Curţii", a spus preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, la finalul discuţiilor de la Curtea Constituţională.

CCR analizează, astăzi, sesizarea privind un conflict de natură constituţională între autoritatea judecătoarească şi Guvern în cazul modificării procedurii de numire a judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

La discuţiile de la Curtea Constituţională, Guvernul a fost reprezentat de premierul Victor Ponta. El a declarat anterior că va prezenta la Curtea Constituţională poziţia Guvernului privind numirea judecătorului la CEDO, respectiv aceea că desemnarea judecătorului se face de către Executiv, aşa cum este practica în toată ţările europene.

Luna trecută, premierul i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a clarifica cine are atribuţia numirii judecătorului României la CEDO, respectiv o comisie guvernamentală sau CSM. La rândul său, şi CSM a sesizat CCR pentru a soluţiona conflictul de natură constituţională între autoritatea judecătoarească şi Guvern.

Victor Ponta spune că majoritatea ţărilor europene propun un judecător la CEDO printr-o procedură guvernamentală, deoarece în acest caz nu există un monopol şi nici obligaţia ca persoana în cauză să fie de profesie judecător.

CSM a apreciat că, prin schimbarea de către Guvern a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, s-a adus atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Hăineală afirmă că modificarea acestui mecanism prin OUG încălcă dispoziţiile articolului 115 alineatul 6 din Constituţie, conform cărora ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.