Cui îi mai este frică de FMI?

În contextul vizitei pe care Christine Lagarde o efectuează la București, autoritățile de la București și-au exprimat intenția de a încheia un nou acord cu FMI, urmând ca negocierile cu Fondul să fie demarate în cel mai scurt timp.

Pentru prima dată însă din istoria post-decembristă a relației cu FMI, România demarează aceste negocieri de pe o poziție extrem de avantajoasă, în condițiile în care nu avem efectiv nevoie de banii instituției. După cum remarca inclusiv Mihai Tănăsescu, România ar putea foarte bine să obțină din alte surse necesarul de fonduri pentru acoperirea deficitului, în condițiile în care beneficiază de o credibilitate crescută pe piețele financiare, iar titlurile emise beneficiază de o dobândă din ce în ce mai scăzută.

Acordul cu FMI reprezintă în aceste condiții mai mult o plasă de siguranță, menită să ferească România de neprevăzut, în contextul în care economia mondială și, în mod special, zona euro, cu care avem puternice legături, sunt departe de a fi lăsat în urmă criza și ar putea fi afectate oricând de noi turbulențe. Punând la dispoziția României o sumă de bani care va putea fi utilizată la nevoie la o dobândă preferențială, încheierea noului acord de tip preventiv va asigura astfel libertate deplină autorităților de la București în a se concentra asupra implementării de politici care să stimuleze dezvoltarea economică și să genereze bunăstare pentru populație.

În privința acestor politici, viitorul acord cu FMI ar trebui să fie cât mai puțin intruziv, în condițiile în care România a reușit să demonstreze în ultimul an că este un partener credibil și s-a reînscris pe un trend de creștere economică solidă.  De altminteri, Fondul a recunoscut oficial eficiența măsurilor luate de cabinetul Ponta, printre altele chiar prin vocea lui Christine Lagarde.

Astfel, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul, președinta Fondului a felicitat autoritățile de la București pentru încheierea cu succes a acordului stand-by, finalizat în luna iunie 2013, precum şi pentru ieşirea României din procedura de deficit bugetar excesiv.

Declarația lui Lagarde va avea cu siguranță o greutate substanțială în modul în care subordonații săi vor aborda negocierile cu partea română pentru încheierea unui nou acord de împrumut. De altminteri, FMI-ul are tot interesul să continue colaborarea cu România, asociindu-se astfel la exemplul său de succes, mai ales în contextul în care instituția a fost efectiv dată afară din alte țări, cum este cazul Ungariei.

Semnalul de apreciere fără echivoc față de politicile guvernamentale ale cabinetului de la București transmis de către Christine Lagarde ne îndreptățește așadar să privim cu optimism către viitoru acord stand-by. În contextul său, înțelegerea cu Fondul este de așteptat să ia mai degrabă forma unui acord de parteneriat, decât pe aceea a unei foi rigide de parcurs, care să impună măsuri și termene, îngrădind astfel mișcările cabinetului.