Cum a fost expulzat Iohannis şi de la numirea viitorului şef DNA

Legile justiţiei, trecute în forţă în Parlament de PSD-ALDE, în ciuda criticilor masive venite din societatea civilă, de la corpul profesional al magistraţilor şi de la partenerii internaţionali, prevăd un rol aproape formal al preşedintelui la numirea şefilor de parchete (DNA, DIICOT, Parchetul general).

CCR a oferit şi un alibi perfect partidelor de guvernământ: a oferit o motivare în care se spune negru pe alb că "Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie".

Ce prevede Legea 303/2004, aflată acum în vigoare. Spre deosebire de numirea şefilor de la Înalta Curte, în cazul procurorilor-şefi, procedura îl include şi pe ministrul Justiţiei, care face propunerea, apoi CSM dă aviz (consultativ), iar preşedintele României poate refuza, de câte ori vrea, dar motivat.

Deci puterea pe care o are şeful statului, potrivit legii în vigoare, este maximă: poate întoarce propunerea făcută de ministrul Justiţiei sau poate ignora avizul CSM.

Ce prevedere legea propusă de PSD-ALDE: ministrul Justiţiei propune un procuror-şef, CSM dă aviz consultativ, iar preşedintele poate refuza propunerea O SINGURĂ dată, motivat. Practic, PSD a diminuat atribuţiile preşedintelui (care, teoretic, putea respinge propuneri nelimitate), oferindu-i, în schimb, puteri mai mari minsitrului Justiţiei, în prezent Tudorel Toader.

Ce spune motivarea CCR: „Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie".

Pe scurt, CCR spune că majoritatea PSD-ALDE a fost indulgentă cu Iohannis atunci când i-a oferit posibilitatea să refuze o dată propunerile făcute de ministrul Justiţiei. Putea să-l transforme din nou în notar, ca în cazul numirii şefilor ÎCCJ.

Unul dintre magistraţii CCR, Livia Stanciu, a făcut opinie separată, potrivit Adevarul, arătând că, prin noua formă a legii, şeful statului nu ar avea nicio putere reală în numirea conducerilor unor instituţii precum Curtea Supremă, Parchetul General, DNA şi DIICOT, deşi are cea mai mare legitimitate politică.

Legile justiţiei sunt la un pas de promulgare după ce au fost deja întoarse în Parlament de preşedintele Iohannis şi contestate (fără mare succes) la CCR.