Cum a fost salvată TVR şi cine va acoperi desfiinţarea taxei radio-tv

Românii nu vor mai plăti direct această taxă prin abonamentul la compania de electricitate, ci indirect, prin alocare bugetară. Proiectul de buget pe 2017 este foarte generos, având prevăzută o alocare aproape dublă faţă de veniturile de anul trecut ale TVR. Numai că, avertizează analiştii media, un buget alocat prin vot politic poate afecta independenţa editorială a televiziunii, şi aşa destul de "şifonată".

După ce ani la rândul şefii Televiziunii Publice au susţinut necesitatea majorării taxei radio-tv, ca să acopere pierderile mari ale televiziunii publice, PSD a decis la sfârşitul lui 2016 că este mai bine ca această taxă să nu mai fie plătită direct de contribuabil. Prima variantă a proiectului de buget pentru 2017 arată că românii vor contribui, indirect, cu mai mulţi bani pentru programele TVR. Guvernul intenţionează să majoreze de peste şapte ori bugetul Televiziunii Publice, până la 950 de milioane de lei, pentru a contrabalansa anularea taxei radio-tv decisă prin legea Dragnea. Practic, guvernanţii ar dubla acum veniturile TVR faţă de anul 2015, când încasările totale ale televiziunii publice au fost de aproape jumătate de miliard de lei, conform celui mai recent raport de activitate.

Prima variantă publică a proiectului de buget pentru 2017 prevede o alocare financiară de 950 de milioane de lei pentru Televiziunea Publică, cu 53% mai mult faţă de ce a promis liderul PSD, Liviu Dragnea, iniţiatorul legii care a desfiinţat taxa radio-tv.

În toamna anului trecut preşedintele PSD promitea în plenul Parlamentului un buget de 620 de milioane de lei pentru TVR. Astfel, Liviu Dragnea majora cu 120 de milioane de lei bugetul total al TVR, care în anul 2015 a avut încasări totale de aproximativ 500 de milioane de lei.

Potrivit draftului de buget citat de Economica, pentru banii alocaţi se aşteaptă ca TVR1 să devină principala sursă de informaţie a românilor, arată proiectul de buget. Este numit în legea bugetului pe 2017 "Canal de actualitați" şi se mai menţionează că "trebuie să ofere talk-show-uri care să devină repere și de unde oamenii importanți ai zilei sa nu mai lipsească".

Jurnalistul Cătălin Tolontan susţine că în legea bugetului de stat se prevede ca plata datoriilor către ANAF ale TVR să fie prioritară. "Noi datorăm către stat 110 milioane de euro și credem că din cei 210 de milioane de euro ne vor pune să ne plătim această datorie", a spus o sursă din TVR pentru Tolo.ro.

Datoria totală a TVR la sfârşitul anului 2015 era de aproximativ 150 de milioane de euro.

Televiziunea Publică şi Radioul încasează aproximativ 300 de milioane de euro

Piaţa totală de publicitate din România a fost estimată , în decembrie, la 366 de milioane de euro pentru anul 2016, conform Media Fact Book. Cei mai mulţi bani merg către televiziuni, care au adunat un total de 240 de milioane. Practic, toată presa din România, mai puţin cea online, a încasat în 2016 cam cât adună de la buget cele două instituţii media publice.

Câţi bani a încasat TVR de la buget şi din taxa radio-tv

Raportul pe 2015 al Televiziunii Publice arată că veniturile din taxa pentru serviciul public de televiziune au fost în valoare de 334,5 milioane de lei, cu o pondere de 67,56% din total venituri din exploatare, cu 4,78% mai mari faţă de anul 2014.

De asemenea, alocaţia de la bugetul statului primită pentru anul 2015 a fost de 122,7 milioane de lei.

Veniturile din publicitate pe 2015 au fost în valoare de 20,2 milioane de lei, cu o pondere de 4,08% din total venituri din exploatare, cu 29,82% mai mici faţă de anul 2014, scădere generată de lipsa competiţiilor sportive majore, se puncta în raportul pe 2015.

Evoluţia numărului de salariaţi

Anul 2013: 2.499 
Anul 2014: 2.522 
Anul 2015: 2.517

Ioana Avădani, directorul CJI: Din organ politizat, TVR va deveni organ politic

RomaniaTV.net: Cât de relevantă era taxa radio TV pentru independenţa posturilor publice?

Ioana Avădani: Taxa era "sângele" financiar al mediilor publice. Bugetul SRR și SRTV este alimentat din trei surse: bugetul de stat, publicitatea și taxa plătită de public. Banii de la buget se duc, prin lege, în covârșitoarea lor majoritate, către societatea națională de radiocomunicații Radiocom, penru plata releelor de transmisie. Cu alte cuvinte, statul își ia din buzunarul stâng și își bagă în cel drept. Banii din publicitate sunt nesemnificativi, ca pondere, în bugetele instituțiilor. Prin lege, ele au dreptul la mai puține minute de publicitate (8 față de 12 la fiecare oră de emisie) față de radodifuzorii comerciali, iar calupurile de publicitate nu au voie să întrerupă programele. Ca atare, pornesc din start cu un handicap pe piața de publicitate - tocmai pentru a contracara efectele finanțării de la buget. Banii din taxe constituiau 'grosul' surselor  de finanțare și sursa din care mediile publice își acopereau cheltuielile de funcționare (salarii, costuri de producție). In cazul TVR, banii din taxe reprezentau 70% din venituri, iar pentru SRR - 48%.

Avantajul taxei colectate direct de la cetățeni era că nici colectarea, nici utilizarea nu erau condiționate de un intermediar politic, garantând astfel autonomia de funcționare a celor două instituții. Finanțarea direct de la bugetul de stat va duce la situația în care capacitatea de funcționare a acestor instituții va depinde de votul politic asupra bugetului lor. Deci, nu doar un organ "politizat" (cum au fost nu o dată caracterizate consiliile de administrație ale  acestor institiții), ci de-a dreptul, eminamente politic.

RomaniaTV.net: Cine sunt principalii beneficiari directi/indirecti a acestei masuri?

Ioana Avădani: Nu există beneficari direcți imediați ai acestei măsuri. Instituțiilor de media li s-a promis stabilitate financiară și venituri îndestulătoare. Până la adoptarea bugetului de stat, SRR și SRT rămân doar cu promisiunile - și în incapacitatea de a funcționa, dacă adoptarea bugetului se petrece dupa data la care va intra în vigoare eliminarea taxei (1 februarie). Publicul "câștigă" eliminarea unei taxe directe - măsurată și ușor de evidențiat pe factura de electricitate. Dar bugetul de stat este alimentat tot din taxele contribuabililor - deci tot ei vor plăti funcționarea SRR și SRTV. În plus, se pierde legătura directă dintre plătitorul de taxă și mediile publice, care ar fi putut permite un control mai direct asupra politicilor editoriale.

Politicienii nu câștigă, pentru moment, nimic - dar, pe termen lung câștigă o pârghie pentru controlul editorial (și nu numai) asupra mediilor publice. Spun "nu numai" pentru că presiunile politice asupra SRR și SRTV s-au manifestat, de-a lungul ultimilor 27 de ani, în diverse forme: de la promovări preferențiale de echipe sportive sau vedete până la achiziții preferențiale. Ce pierd, tot pe termen lung, politicenii este încrederea publicului intern, dar și a partenerilor externi. Nu numai pentru decizia ca atare, ci și din cauza manierei bruște, netransparente și lipsită de respect pentru public în care a fost luată.

Cum s-a modificat legea de funcţionare a TVR

Legea Dragnea de desfiinţare a taxei radio-tv a eliminat articolul din vechea lege care prevedea colectarera unei taxe radio-tv ca sursă de venit a instituţiei publice.

Art.IV. Articolele 40 şi 41 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcționarea Societății Române de Radiodifuziune şi  Societății Române de Televiziune, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.636 din 27 decembrie 1999, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art.40. Veniturile proprii ale Societăţii Române de  Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune provin, după caz,  din:
a) sume încasate din realizarea obiectului de activitate;
b) sume încasate din publicitate;
c) sume încasate din amenzi şi despăgubiri civile;
d) donaţii şi sponsorizări;
e) alte venituri realizate potrivit legii.

Art. 41. Prin legea bugetară anuală se aprobă fondurile de la bugetul de stat, alocate Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare şi dezvoltare

Care erau prevederile din vechea lege

ART. 40
(1) Veniturile proprii ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune provin, după caz, din:
a) sume încasate din realizarea obiectului de activitate;
b) taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune;
c) penalităţi de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate;
d) sume încasate din publicitate;
e) sume încasate din amenzi şi despăgubiri civile;
f) donaţii şi sponsorizări;
g) alte venituri realizate potrivit legii.
(2) Persoanele fizice cu domiciliul în România au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii, cu excepţia celor care declară pe propria răspundere că nu deţin receptoare de radio, respectiv de televiziune, şi a celor care, potrivit legii, beneficiază de scutire de la plata acestor taxe.
(3) Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agenţiile şi reprezentanţele acestora, precum şi reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine, au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.
(4) Cuantumul taxelor prevăzute la alin. (1) lit. b), pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare şi scutire de la plata acestora, penalităţile de întârziere, precum şi sancţiunile care se aplică în cazul completării în mod eronat a declaraţiei de exceptare de la plata taxelor de către deţinătorii de receptoare de radio, respectiv de televiziune, care, potrivit legii, sunt plătitori ai taxei pentru serviciul public de radiodifuziune şi ai taxei pentru serviciul public de televiziune, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5) Procedura privind efectuarea controlului, constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor şi penalităţilor de întârziere în cazul sustragerii de la plata taxelor prevăzute la alin. (1) lit. b) de către deţinătorii de receptoare de radio, respectiv de televiziune, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(6) Sunt scutite de la plata taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune şi pentru serviciul public de televiziune familiile şi persoanele singure care beneficiază de ajutor social lunar, potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, asociaţiile şi fundaţiile nonprofit, misiunile diplomatice străine şi membrii acestora, persoanele fizice abonate la reţele de radioamplificare, azilurile de bătrâni, unităţile din cadrul instituţiilor care au competenţe în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, unităţile de învăţământ de stat preşcolar, preuniversitar şi universitar, căminele de copii şi creşele de stat, pensionarii proveniţi din sistemul pensiilor pentru agricultori, ale căror drepturi au fost stabilite în baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pensionarii Societăţii Române de Radiodifuziune şi ai Societăţii Române de Televiziune, unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, precum şi alte categorii prevăzute de legi speciale.
(7) Alte scutiri de la plata taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune şi pentru serviciul public de televiziune decât cele prevăzute prin prezenta lege pot fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.

ART. 41
(1) Prin legea bugetară anuală se aprobă fondurile de la bugetul de stat, alocate Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, pentru achiziţionarea de echipamente şi piese de schimb radio şi televiziune, materiale consumabile necesare desfăşurării activităţii specifice, precum şi, integral, fondurile necesare pentru utilizarea staţiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice, datorate agenţilor economici din sistemul comunicaţiilor; pentru asigurarea pazei, ca obiectiv de interes naţional; pentru achitarea cotizaţiilor cuvenite organizaţiilor guvernamentale internaţionale.
(2) Celelalte cheltuieli se acoperă din veniturile proprii.