Cum a mers România sub guvernarea Cioloş - Consiliul fiscal

Iată principalele observaţii făcute de Consiliul fiscal în raportul anual:

• Creștere economică din perioada post-criză, respectiv de 4,8%, nivelul produsului intern brut (PIB) real din anul 2016 fiind cu 9,0% superior celui înregistrat în anul 2008.

Contribuția principală a revenit cheltuielilor de consum final ale populației (+4,6 puncte procentuale), susținute de politica fiscală prociclică și de majorările rapide ale salariilor, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție de -0,8 puncte procentuale, scăderea fiind determinată exclusiv de evoluția investițiilor publice care s-au contractat cu circa 24,3% în termeni reali.

• Deficitul de cont curent, s-a adâncit semnificativ la 2,43% din PIB, de la nivelul de 1,22% din PIB înregistrat la finele anului 2015.
• Datoria externă a României a crescut în termeni nominali cu 2,32% în anul 2016, față de anul 2015, până la un nivel de 92,53 miliarde euro.
• Numărul mediu de salariați majorându-se până la 4,7 milioane de persoane, respectiv cu 3,4% față de anul 2015.
• Câștigul salarial mediu brut pe total economie a fost 2.887 lei, în creștere cu 12,8% față de anul 2015, dinamică net superioară celei a productivității muncii, susținut în principal de evoluția câștigurilor din sectorul public 12 care au avansat cu 21,1% în termeni nominali.
• S-a consemnat o abatere deliberată de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv un deficit bugetar structural de maxim 1% din PIB.
• Conform metodologiei ESA 2010, deficitul bugetar plasându-se la 3,04% din PIB, depășindu-se marginal, chiar și valoarea de referință stipulată de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Deficitul structural s-a deteriorat până la un nivel de 2,6% din PIB.

Politica fiscală a rămas pro-ciclică

România a practicat în perioada 2006-2015 o politică fiscală puternic pro-ciclică, stimulând intens, dar inutil şi contraproductiv economia în perioadele de expansiune (2006- 2008) și frânând în perioadele în care aceasta a operat sub potențial (2010-2015), contribuind la amplificarea fluctuațiilor ciclului economic și la accentuarea dezechilibrelor acumulate în economie. Menținerea caracterului expansionist al politicii fiscale inițiat în anul 2016 și continuat în anul 2017, în condiţiile unui decalaj de producție foarte aproape de zero în anul 2016 și pozitiv în 2017, nu face decât să contribuie la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscale și la vulnerabilizarea poziției finanțelor publice în fața manifestării unor șocuri, nefiind deloc exclusă necesitatea unor corecții în perioade economice dificile.

• Deficitul bugetului de asigurări sociale a atins 2,58% din PIB, în creștere față de nivelul de 2,49% din PIB înregistrat în anul 2015, acesta reprezentând o parte însemnată a deficitului bugetului general consolidat.
• Cheltuielile cu investițiile statului s-au redus ca procent în PIB cu 1,97 puncte procentuale, de la 5,85% din PIB la 3,88% din PIB, nivelul fiind cu 1,64 puncte procentuale sub media anilor 2011-2015.
• La finalul lunii martie 2017, România a absorbit 90,44% din totalul fondurilor alocate în cadrul perioadei de programare 2007-2013, o creștere semnificativă faţă de luna ianuarie 2016 când rata de absorbție se afla la 69,91%.
• Investițiile străine directe au finanțat aproape integral deficitul de cont curent, respectiv în proporție de 93,8%.