Cum aduce Guvernul Ponta 10 miliarde şi 50 de mii de locuri de muncă până la finalul lui 2013
România a cunoscut începând cu anul 2012 o evoluţie economică mult îmbunătăţită faţă de anii precedenţi. Perspectivele economice pentru statul român arată că măsurile luate în ultimul an au redus presiunea existentă pe piaţa românească, oferind un cadru prielnic eventualilor investitori interesaţi de România.
Obiectivul pe termen scurt asumat de guvernarea Ponta a constat în primul rând în consolidarea macroeconomică a ţării. Cifrele oferite de INS cu privire la situaţia economică a României din acest moment şi de anul trecut arată că într-un an s-a reuşit stabilizarea macroeconomică a statului. Un semnal pozitiv pentru România este ieşirea din procedura de deficit excesiv, lucru confirmat în mod oficial de către Uniunea Europeană.
Îmbunătăţirea economică a României a creat contextul necesar pentru ca românii să resimtă şi în buzunarele proprii creşterea economică care s-a înregistrat și de care s-a tot vorbit de către autorităţile statului, dar şi de către mass-media. Astfel, guvernul a aplicat măsuri de reîntregire a salariilor bugetarilor şi de returnare a CAS-ului către pensionari.
Prin programul de guvernare, cei de la USL se angajează că vor crea un milion de locuri de muncă în 8 ani de zile. După cum arată statisticile, această ţintă pare realizabilă ţinând cont că între martie 2012 şi martie 2013 numărul salariaţilor stabili a crescut cu 100 de mii. Însă, crearea de noi locuri de muncă nu poate avea loc fără atragerea de noi investiţii. Pentru România, în acest moment esenţiale sunt investiţiile strategice, care vor aduce statului român în jur de 10 miliarde de euro. Aceste investiţii vor asigura, de asemenea, înfiinţarea a peste 50.000 de locuri de muncă pentru cetăţenii români.
Pentru atragerea investitorilor strategici în România, a trebuit să fie organizată o campanie de promovare a statului român în ţările importante ale lumii, acest lucru însemnând scoaterea din izolarea internaţională în care s-a aflat țara în ultimii ani. De anul trecut, Victor Ponta a efectuat mai multe vizite în străinătate care au avut ca principal scop convingerea unor mari companii să investească în România.
În 2013 rezultatele deschiderii internaţionale inițiată în 2012 au început să apară, concretizându-se în anunţurile făcute de o serie de mari companii de la nivel mondial cu privire la intenția de a investi în România. Printre cele mai importante investiţii anunţate sunt cele ale nemţilor de la Daimler, care vor investi într-o fabrică din Sebeş, şi Bosch, cei care vor înfiinţa noi unităţi la Cluj-Napoca şi Blaj. De asemenea, relansarea relaţiilor dintre România şi Franţa a dat asigurări companiilor franceze, Michelin şi Renault care vor extinde capacităţile de producţie şi vor continua investiţiile pe care le au în ţara noastră.
În urma întrevederilor avute de şeful guvernului de la Bucureşti în Asia cu investitorii chinezi, se anunţă pentru viitor noi investiţii din partea companiilor chinezeşti. Principalele firme care şi-au manifestat intenţia de a investi în țara noastră au fost Huawei, ZTE şi China Huadian, cei din urmă având stabilită deja o investiţie de aproximativ 1 miliard de dolari pentru un nou grup energetic la Rovinari.
Tot domeniul energetic creează premisele mai multor investiţii străine. Americanii de la Chevron au intrat pe piaţa românească în vederea explorării şi pe viitor a exploatării gazelor de şist din România.
Statul român mizează la ora actuală pe cinci domenii cheie pentru atragerea de investiţii: energie, resurse, agricultură, industrie şi infrastructură. Toate aceste domenii pot asigura creşterea numărului locurilor de muncă, constituind principalele motoare ale economiei unei țări.
În domeniul energetic, pe lângă investiţiile de la Rovinari, se mai preconizează începerea unor proiecte ale celor de la KazMunaiGas cu care, în urma memorandului semnat cu statul român, s-a decis înfiinţarea unui fond de un miliard de euro, special pentru derularea unor noi investiţii. Vizita în Kazahstan a primului ministru român a reafirmat susţinerea din partea statului pentru ca această companie să deruleze proiectele sale în România.
Totodată, România poate să mizeze pe viitor pe resursele sale. Gazele din Marea Neagră, gazele de şist sau Roşia Montană sunt proiecte care au un potenţial ridicat de atragere de fonduri pentru România, dar şi de înfiinţare a mai multe locuri de muncă. Cei de la Exxon şi OMV au pregătit pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră peste un miliard de Euro. La acest proiect participă şi statul român prin prezenţa Romgaz. Roşia Montană, deşi este un subiect sensibil şi controversat, poate aduce României importante beneficii economice. Prin exploatarea în conformitate cu standardele de mediu impuse de Uniunea Europeană se poate porni un proiect ce poate genera câteva mii de locuri de muncă pe o durată îndelungată de timp.
Specificul geografic al României, caracteristicile solului şi cele climatice, fac ca statul român să aibă un potenţial ridicat pentru investiţiile în agricultură. Actualul Executiv a susţinut proiectele de dezvoltare rurală, dar în special pe cele care vizează refacerea infrastructurii de irigaţii. De asemenea, a fost creat un fond mutual care susţine sectorul agricol acoperind riscurile pentru fermieri.
România a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei unei infrastructuri la cele mai înalte standarde. Lipsa autostrăzilor a făcut ca România să fie ocolită de marii investitori. Însă, în acest an au fost licitate tronsoane de autostradă de 1 miliard de Euro. Principalele proiecte în acest domeniu sunt Comarnic – Braşov, Piteşti – Craiova şi centura Capitalei.
Planul naţional de investiţii pe care Executivul îl are în vedere pentru următorii ani poate duce la dezvoltarea economică a României. Investiţiile preconizate vor asigura banii necesari pentru ca România să fie o ţară competitivă la nivel european, dar şi în lume. În acest moment pentru statul român este important că a ieşit din izolarea internaţională şi că au fost relansate relaţiile cu state puternice de la nivel mondial.