Cum ajută Planul de Investiții al Guvernului sistemul de Educație
Laserul de la Măgurele ar putea concentra în final investiţii publice şi private de peste un miliard de euro şi va crea în total 13.000 de locuri de muncă, inclusiv pentru 1.000 de cercetători din toată lumea.
Premierul Victor Ponta a anunțat recent un Plan Național pentru atragerea de investiții, care va fi pus în aplicare începând cu anul 2013 și care, potrivit Guvernului, va aduce economiei românești peste 10 miliarde de euro și circa 50.000 de noi locuri de muncă. Domeniile Educației și Cercetării reprezintă o componentă importantă a acestui plan și există multiple soluții găsite pentru a-i asigura dezvoltarea.
O relație strânsă între investitori și sistemul educațional se va concretiza într-o bună măsură prin atragerea de investiții în infrastructură și dezvoltarea resurselor umane, crearea de noi locuri de muncă pentru absolvenți și prin pregătirea solidă a specialiștilor în domeniile de interes pentru companii. În același timp, absorbția de fonduri europene este în continuare una dintre cele mai facile variante pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a Educaţiei și Cercetării din România.
De exemplu, investițiile în infrastructura școlară vor avea rolul de a echilibra nivelul de dezvoltare al mediilor în care copiii învață, aducând la un nivel apropiat calitatea învățământului educațional asigurat de școlile moderne și liceele din mediul urban cu cea din unitățile de învățământ care se află în zone mai izolate. Fiecare copil are dreptul la o educație care să-i împlinească potențialul, iar astfel de investiții – precum cele pentru reabilitarea infrastructurii, negociate cu Banca Mondiala - au rolul de a da o șansă tuturor elevilor.
De asemenea, proiectele de investiții au rolul strategic de a transforma domeniul cercetării într-un motor de creștere și competitivitate pentru România. Proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics) de la Măgurele reprezintă o astfel de oportunitate și are deja rezultate concrete.
În urma vizitei premierului francez Jean-Marc Ayrault la București a fost semnat un contract de 60 de milioane de euro de către directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Ingineri Nucleară "Horia Hulubei" şi preşedintele Thales Optronique SAS, Gil Michielin, care prevede furnizarea de către compania Thales a sistemului de lasere de mare putere. Potrivit companiei franceze, este vorba de cel mai mare contract acordat vreodată unei industrii de către un institut naţional de cercetare în cadrul unui proiect cu finanţare europeană.
Laserul de la Măgurele ar putea concentra în final investiţii publice şi private de peste un miliard de euro şi va crea în total 13.000 de locuri de muncă, inclusiv pentru 1.000 de cercetători din toată lumea, din care peste 200 vor fi angajaţi permanent. Valoarea totală a proiectului este de circa 300 de milioane de euro, suma fiind acoperită în proporție de circa 80% de Uniunea Europeană.
Și salarizarea angajaților din aceste domenii cheie are de câștigat de pe urma planului național de investiții propus. Chiar ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, a subliniat că „pe măsură ce companiile străine devin interesate de România, economia românească cunoaște o dezvoltare sustenabilă, iar acest lucru va determina în viitor și o modificare a nivelului de salarizare în sens pozitiv, o promisiune pe care dorim să o onorăm față de profesori și cercetători”.
În plus, resursa umană poate profita și de pe urma îmbunătățirii ratei de absorbție a fondurilor europene. Accesarea bugetului din exercițiul financiar 2014 – 2020 al Uniunii Europene este varianta cu cel mai bun randament pentru consolidarea procesului de formare continuă, dar și pentru combaterea unor fenomene care afectează în mod profund viețile copiilor, precum abandonul școlar.
Proiectul ambițios pe care Guvernul actual îl propune are un mare potențial pentru Educație și Cercetare, domenii cheie pentru societatea românească. Interacțiunea cu mediul economic a fost până acum o variantă de dezvoltare în mare parte ignorată, datorită aplicării unei strategii ușor izolaționiste din partea administrației centrale. Dependența învățământului și a cercetării de stat trebuie redusă, pentru a permite un nou flux de investiții și de finanțare, care se va dovedi o oportunitate solidă de a obține profit pe termen lung pentru toți actorii sociali. Fondurile puse în slujba tinerilor și soluțiile oferite acestora în vederea accelerării cunoașterii și dezvoltării tehnologice reprezintă una dintre cele mai bune variante prin care România se poate remarca în Uniunea Europeană și în lume.