Cum arată descentralizarea

Faptul că proiectul va suporta, cel mai probabil mici modificări este mai puţin important, ceea ce contează este că proiectul are o formă pe marginea căreia dezbaterea publică se poate desfăşura. Iată principalele modificări şi prevederi ale descentralizării:

Structură

Proiectul este bine structurat, după reglementările generale, fiecare domeniu descentralizat, Agricultură, Cultură, Turism, Educaţie (învăţământ preuniversitar), Muncă, familie şi protecţie socială, Mediu, Sănătate, Tineret şi sport, Transporturi.

Finanţare

Poate cea mai importantă fază a proiectului de lege este cea care prevede regulile de finanţare. Descentralizarea atribuţiilor autorităţilor publice centrale este practic o formalitate pentru că oricum aceste instituţii îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul judeţului respectiv. Singurul lucru care se schimbă la acest capitol sunt şefii, în loc de ministru acum se raportează Consiliului Judeţean.

Cea mai importantă fază a procesului de descentralizare este bineînţeles finanţarea. Finanţarea autortităţilor publice centrale se face în principal prin bugetul de stat, împărţit pe ordonatori principali de credite şi anume miniştrii. Miniştrii împart bugetul către structurile din subordine, care acum sunt descentralizate către autorităţile publice locale. Dacă finanţarea pentru funcţionarea acestor instituţii nu este asigurată, autorităţile publice locale sunt puse în situaţia de a fi în imposibilitatea asigurării unei funcţionări eficiente pentru, să spunem direcţia agricolă din Gorj.

Proiectul de lege prevede faptul că finanţarea atribuţiilor descentralizate la nivel local/judeţean se asigură de la bugetul de stat în conformitate cu legea finanţelor publice locale. La nivelul localităţilor Consiliul Judeţean este cel care asigură, prin HCJ (Hotărâre a Consiliului Judeţean) finanţarea atribuţiilor transferate. Cu alte cuvinte, în momentul în care se face descentralizarea şi partea aferentă de finanţare trece în bugetul instituţiilor locale şi judeţene responsabile şi în consecinţă iese din bugetul ministerelor. Excepţie fac prestaţiile sociale care sunt plătite direct de la bugetul de stat către autorităţile locale competente.

Un alt aspect interesant când vorbim de finanţare este salarizarea funcţionarilor publici aflaţi în subordinea direcţiilor descentralizate. Proiectul de lege prevede clar faptul că Art. IX  al Titlului IX că „Personalul instituţiilor publice şi structurilor care fac obiectul prezentei legi îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a acesteia.”

Descentralizarea agriculturii

Direcţiile pentru agricultură judeţeană şi a municipiului Bucureşti intră în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). De asemenea se descentralizează pe același model: Oficiul de studii pedologice şi agrochimice județean şi Casele agronomului.

Descentralizarea culturii

Direcţiile județene pentru cultură și patrimoniu național, respectiv a municipiului Bucureşti intră în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv CGMB. De asemenea, un număr de cinematografe, săli de spectacol şi grădini de vară intră în administrarea autorităţilor publice locale.

Foarte important este faptul că legea descentralizării modifică şi legislaţia din domeniul protecţiei monumentelor, Veniturile obţinute din concesionarea monumentelor se împarte acum 50-50 între minister şi autoritatea locală competentă. De altfel, toate veniturile care provin din exploatarea şi concesionarea  unităţilor şi monumentelor care se aflau în administrarea ministerului de resort sunt împărţite 50-50 între autoritatea publică locală şi bugetul de stat.

Descentralizarea turismului

Documentaţiile din domeniul urbanismului ce ţin de activităţile de turism întră în avizarea directă a autorităţilor publice locale. De asemenea vorbim despre toate activităţile de avizare pentru activităţile turistice care intră în atribuţiile directe ale autorităţilor locale, autoritatea naţională pentru turism pierde aceste atribuţii.

Descentralizarea educaţiei

Educaţia este unul din domeniile care au fost descentralizate în mare parte. Unităţile de învăţământ au intrat în subordinea autorităţilor publice locale şi se pare că până acum mutarea a fost una de succes. Astfel şcolile primesc finanţare atât de la bugetul de stat cât şi de la bugetele locale. Proiectul de lege al lui Dragnea lasă Inspectoratele la Ministerul Educaţiei, dar transferă din subordinea autorităţii publice centrale palatele copiilor şi cluburile elevilor.

Descentralizarea muncii, familiei şi protecţiei sociale

Inspecţia socială trece în subordinea autorităţilor locale odată cu agenţiile sociale pentru plăţi dar finanţarea acestora se face direct de la bugetul de stat, probabil pentru a da un plus de siguranţă beneficiarilor prestaţiile sociale.

Descentralizarea mediului

Agenţia naţională pentru protecţia mediului se dezintegrează. Agenţiile judeţene trec în subordinea Consiliilor judeţene, respectiv al CGMB şi agenţiile judeţene pentu pescuit şi acvacultură trec de asemenea la autorităţilor locale.

Descentralizarea sănătăţii

Şi domeniul sănătăţii a fost unul din domeniile pilot în ceea ce înseamnă activităţile de descentralizare. Unităţile sanitare, au trecut, în mare parte în administrarea autorităţilor publice locale. Ceea ce a rămas de descentralizat şi este într-adevăr o decizie curajoasă sunt Direcţiile de sănătate publică (DSP-urile)

Descentralizarea tineretului şi sportului

Consiliile judeţene primesc în administrare Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret iar consiliile locale sunt cele care vor administra cluburile sportive. Unele cluburi sportive au fost trecute prin acte normative speciale în subordinea autorităţilor publice locale dar acum excepţiile devin regulă.

Descentralizarea transporturilor

Infrastructura de transport naval ajunge, în mare parte, în administrarea autorităţilor publice locale. Cea mai importantă modificare din domeniul transporturilor o reprezintă transferarea, cu titlu gratuit, a pachetului de acţiuni deţinut de statul român în Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti  către Municipiul Bucureşti.

Descentralizarea este un proces foarte curajos din punct de vedere politic. Obiectivul s-a aflat de mult pe agenda privată a guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria, dar niciodată nu s-a luat decizia, pentru că au existat foarte mari grupuri de interese care au plusat pentru centralizarea finanţelor dar şi a puterii de decizie.

Pe de altă parte trebuie să recunoaştem că direcţiile judeţene care se află acum în subordinea autorităţilor publice locale şi judeţene au fost tot timpul populate cu persoanele care au avut girul politic al liderilor locali, primari, preşedinţi CJ sau pur şi simplu preşedinţi de partid. Astfel, acum lucrurile sunt cât se poate de transparenţă. Cei care cataloghează descentralizarea ca o „baroniadă” ori nu înţeleg ce se întâmplă în realitate, ori se prefac că nu înţeleg. Autorităţile locale şi judeţene împreună cu liderii acestora nu au dus lipsă de putere la nivel local niciodată, în schimb au dus lipsă de finanţare şi de responsabilitate. Acum va fi mult mai greu să îţi justifici greşelile pe care le faci la nivel politic şi sancţiunile electorale vor veni mult mai prompt pentru orice eroare în administraţia publică. Prin proiectul de descentralizare decizia este adusă mai aproape de cetăţean şi reprezentativitatea acestor deconcentrate nu are decât să crească. Este un proces normal, democratic şi legitim, care îşi va produce efectele începând de anul viitor.