Cum funcţionează sângele? Care e diferenţa dintre grupele sanguine?

Cele două mari tipuri de celule din sânge sunt globulele albe şi cele roşii. Globulele roşii reprezintă aproape 45% din volumul sângelui. Cele albe reprezintă mai puţin de 1%. Ceea ce rămâne e cunoscută drept plasmă sanguină şi reprezintă aproximativ 55% din volumul sângelui, scrie http://www.todayifoundout.com.

Înainte să explicăm ce fac exact toate aceste componente ale sângelui, să aruncăm o privire asupra locului de unde vin ele. De dragul simplităţii, o să spun doar că aproape tot ce intră în componenţa sângelui ajunge acolo din tractul digestiv, plămâni sau măduva osoasă.

Te poţi gândi la sistemul digestiv ca la un sistem separat de restul corpului, fiind doar localizat în acesta. Începe cu gura şi se termină cu anusul. Tot ce intră în gura ta trebuie să fie descompus de acest sistem şi să treacă prin el pentru a ajunge în sânge. Majoritatea substanţelor nutritive din sânge ajung acolo pe această cale. Afirmaţia „eşti ceea ce mănânci” este, aşadar, uimitor de adevărată!

Un alt mod prin care lucrurile pot ajunge în sânge este prin micile paturi capilare din plămâni. În mare parte din timp, doar oxigenul de care avem nevoie şi dioxidul de carbon de care vrem să scăpăm sunt transferate în şi din sânge în acest fel. Inhalează totuşi ceva precum fumul de canabis şi vezi dacă asta nu e o cale foarte rapidă de a face aproape orice să-ţi circule prin corp, doar să nu uiţi de Cheetos! 

În fine: globulele roşii şi majoritatea celor albe sunt create predominant în măduva osoasă a oaselor mari. Producţia de globule roşii este controlată de un hormon numit eritropoietină (EPO). Da, aceeaşi EPO pe care se pare că Lance Armstrong a iubit-o atât de mult. Trăiască regele trişorilor! Prezenţa şi producţia globulelor albe sunt controlate de mecanisme complexe ale sistemului imunitar.  

Există 8 tipuri principale de sânge separate în 4 grupe. Grupele sunt A, B, AB şi 0. Ele sunt grupate împreună pe baza prezenţei sau absenţei a ceea ce e cunoscut drept „antigen”. Antingenii sunt substanţe din sânge care determină sistemul imunitar să creeze anticorpi. Aceşti anticorpi distrug apoi orice consideră sistemul imunitar a fi o ameninţare. Antigenii specifici, care dau diferitele grupe de sânge, se găsesc la suprafaţa globulelor roşii şi sunt cunoscuţi drept antigeni de tip A şi de tip B. Aceştia se disting mai departe prin prezenţa unui alt tip de antigen, cunoscut drept factorul rH. Dacă ai acest antigen, eşti considerat pozitiv, dacă nu – negativ. Se consideră că cineva cu antigeni de tip A şi factor rH are grupa de sânge A+. Dacă ai ambele tipuri de antigeni şi nu ai factor rH, atunci ai grupa de sânge AB-. Dacă nu ai antigeni A şi B, atunci ai grupa 0.

Toate acestea contează din cauza acelor anticorpi creaţi de sistemul tău imunitar. Cineva cu grupa A va avea anticorpi pentru grupa B, iar cineva cu grupa B va avea anticorpi pentru grupa A. Grupa 0 are anticorpi atât pentru grupa A, cât şi pentru grupa B. Dacă ar fi să-i dai cuiva cu grupa B sânge de grupa A, anticorpii săi ar ataca globulele roşii de tip A, cauzând efecte secundare nedorite, inclusiv o posibilă moarte.

Acum că ştim care sunt diferitele grupe de sânge, să aruncăm o privire asupra lucrurilor din interiorul lor.

Globulele roşii sunt cele care transportă oxigenul prin corp şi elimină dioxidul de carbon din celule. Sunt alcătuite dintr-o proteină cunoscută sub numele de hemoglobină. Ea face ca globulele roşii să fie roşii şi numărul lor mare face ca sângele să aibă aceeaşi culoare. (Şi luaţi aminte, contrar credinţei populare, sângele neoxigenat nu se face albastru.)

Hemoglobina conţine mari cantităţi de fier. Acest fier este „legat” tot de oxigen. Celulele care funcţionează corect creează atomi de hidrogen care duc la un nivel al pH-ului mai mic decât ar fi normal în interiorul său. Când hemoglobina este livrată celulelor care au nevoie de oxigen, un pH scăzut va face ca fierul să elibereze molecula de oxigen, iar celula are acum tot oxigenul de care are nevoie pentru o metabolizare corespunzătoare. Globulele roşii ajută şi ele la transportarea unui procent de aproximativ 14% din dioxidul de carbon şi atomii de hidrogen de la celule către plămâni. Celelalte 86 de procente sunt transportate în sânge ca bicarbonat (HCO3). Detaliile legate de motivul pentru care şi modul în care asta funcţionează reprezintă o lecţie de chimie muuuult prea lungă pentru acest articol, aşa că va trebui pur şi simplu să mă credeţi pe cuvânt (sau să consultaţi referinţele de mai jos pentru mai multe amănunte). 

Celălalt tip specific de celulă din sânge este globula albă. Cunoscute drept leucocite, aceste celule fac parte din sistemul imunitar şi ajută la protejarea corpului împotriva infecţiilor. Există 5 tipuri principale de globule albe, în număr de aproximativ 4-10.000 pe microlitrul de sânge. Dacă numărul acesta creşte, ai probabil o infecţie pe care corpul tău încearcă s-o elimine.

Cele 5 tipuri principale sunt: neutrofilele, eozinofilele, bazofilele, monocitele şi limfocitele. Fiecare joacă un rol diferit în lupta împotriva felului de infecţie cu care se confruntă organismul. De exemplu, neutrofilele distrug bacteriile ingerându-le (proces numit fagocitoză). Dacă ai avea o infecţie bacteriană, procentul de neutrofile din sânge ar creşte. Aşa că atunci când doctorul îţi ia sânge pentru a afla ce e în neregulă cu tine, aceste niveluri de globule albe sunt cele care îl vor ajuta să determine cauza problemei tale.

Ultima componentă a sângelui se numeşte plasmă. Aceasta constituie cea mai mare parte din volumul de sânge, iar aproximativ 90% din plasmă este pur şi simplu apă, alte 8 procente sunt reprezentate de proteine cum ar fi albumina, care ajută la transportarea moleculelor precum calciul sau medicamentele prin sânge, a anticorpilor care se luptă cu infecţia şi a fibrinogenului şi agenţilor de coagulare care ajută la coagularea sângelui. Celelalte 2 procente de plasmă conţin hormoni precum insulina, electroliţi precum sodiul şi potasiul şi substanţe nutritive precum zaharurile şi vitaminele.

Acum că ştii ce se află în sângele tău şi practic cum funcţionează acesta, varsă-l cu măsură. Corpul tău are nevoie de aproape fiecare parte din el! Un ultim pont pentru voi de la un paramedic: cum să curăţaţi petele de sânge. Dacă verşi sânge pe haine sau le pătezi cumva, pur şi simple înmoaie-le într-un litru de apă caldă cu două linguriţe de detergent de rufe şi o linguriţă de amoniac timp de aproximativ 15 minute. Apoi îndepărtează tot amoniacul şi spală-le normal. (Şi ţine minte: nu le usca până când pata nu dispare complet.) Bam! Hainele tale vor fi lipsite de sânge şi vei fi pregătit pentru următoarea bătaie!

Date suplimentare:

- Atunci când aţi citit despre globulele roşii, e posibil să fi auzit de termenul „hematocrit”. Acesta reprezintă pur şi simplu o măsurătoare pe care doctorul o foloseşte pentru a determina procentul de globule roşii din sânge. Dacă volumul tău total de globule roşii din sânge ar fi de 48%, atunci hematocritul tău ar fi 48.

- Este posibil să fi auzit şi de termenul „ser”. Serul sanguin este pur şi simplu tot ce aparţine plasmei, cu cu excepţia fibrinogenului şi a agenţilor de coagulare.

- Grupa sanguină este o trăsătură moştenită, transmisă mai departe de părinţii tăi. Grupa ta sanguină va depinde de grupele acestora. 0+ este cea mai comună, în ce timp ce AB- este cea mai rară. Diferitele grupuri etnice au procentaje mai mari din anumite grupe. De exemplu, hispanicii tind să aibă în special grupa 0. Asiaticii tind să aibă în special B.

- Dacă nu-ţi cunoşti grupa sanguină şi ai nevoie de o transfuzie rapid, înainte ca doctorul să poată determina ce grupă ai, globulele roşii de tip 0+ pot fi date majorităţii oamenilor, la fel ca şi plasma de tip AB+. De aceea, oamenii cu aceste grupe sanguine sunt consideraţi donatori universali.

- Globulele roşii nu conţin nucleu. Ele pot, de asemenea, să-şi schimbe forma. Asta le ajută să încapă prin numeroase vase sanguine mai mici din corp. Din nefericire, lipsa nucleului şi leziunile cu care celula se alege atunci când se înghesuie prin vase sanguine mici limitează durata de viaţă a acesteia. Globula roşie de rând supravieţuieşte în jur de 120 de zile. Dacă trupul tău nu înlocuieşte globulele roşii distruse, ai putea avea un hematocrit scăzut. Acest fapt mai e cunoscut şi sub numele de anemie.

- Ciclul de viaţă al globulelor albe variază în funcţie de tipul de celulă. Poate dura de la 12 ore până la mai mulţi ani. Dacă, în timp, ai în mod constant un număr mare de globule albe, ai putea avea leucemie. Leucemia este un tip de cancer al sângelui. Un pacient care suferă de ea poate avea în jur de 50.000 de globule albe pe microlitrul de sânge!