Cum gestionăm imaginea României? Cazul tablourilor din Olanda

Anchetatorii îi acuză pe Dogaru, Procop şi Darie că în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012 au pătruns prin efracţie într-un muzeu din Rotterdam şi au furat şapte tablouri: „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Lisseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenetre ouverte dite la fiancee” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud . Conform evaluărilor, valoarea prejudiciului este estimat la suma de 18 milioane de euro.

Anchetatorii români se aflau pe urmele suspecţilor implicaţi în furtul preţioaselor opere de artă, însă până de curând nu au putut formula capete de acuzare împotriva acestora din lipsa de probe. După ce organele de anchetă au descoperit în casa unuia dintre acuzaţi urme de cenuşa care în urma analizelor s-au dovedit a conţine fragmente tipice de picturi în ulei arse, celor şase suspecţi le-au fost întocmite formele pentru trimiterea în judecată.

Astfel, conform directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, în locuinţa unuia dintre acuzaţi au fost descoperiţi pigmenţi speciali pentru picturi, foarte scumpi, care nu mai sunt folosiţi din a doua jumătate a secolului al XX-lea., El a precizat că “pigmenţii identificaţi în cenuşă, pe bază de staniu, plumb şi zinc, erau utilizaţi încă din perioada Renaşterii, dar în prezent sunt interzişi”.

Evoluţia cazului, prin administrarea probelor împotriva suspecţilor, reprezintă o victorie de parcurs deosebit de importantă pentru autorităţile române, în condiţiile în care timp de aproximativ 9 luni, de la semnalarea furtului, s-au depus eforturi substanţiale în scopul identificării vinovaţilor.

Practic, este un exemplu de profesionalism prin care anchetatorii români reuşesc să finalizeze un caz complicat. Chiar dacă prejudiciul creat din punct de vedere al pierderii culturale nu mai poate fi recuperat, sunt create totuşi premisele care cei care se fac vinovaţi să răspundă în faţa legii şi să fie pedepsiţi exemplar pentru faptele comise.

Strict din punct de vedere al derulării anchetei, imaginea României se îmbunătăţeşte. Un caz cu reverberaţii europene şi internaţionale a fost definitivat cu succes de autorităţile române.

Din păcate, imensul prejudiciu adus patrimoniului cultural mondial rămâne. Fiindcă niciun verdict sau sentinţă, oricât de aspre ar fi, nu pot aduce înapoi picturile semnate de Picasso, Matisse sau Monet.