Cum încearcă Parlamentul să prevină un nou caz UNPR

Cazul UNPR a fost o premieră în politica parlamentară din România. Primul partid care a a apărut dincolo de rezultatul alegerilor, născut direct în Parlament, cu largul consens al puterii de atunci şi cu aprobarea tacită a lui Traian Băsescu. Este evident faptul că fără ajutorul şi susţinerea PDL, care a avut nevoie de voturi ca de aer pentru a-şi susţine guvernul, Uniunea Naţională pentru Progresul României nu ar fi atins statutul de partid parlamentar.

Să încercăm să explicăm succint ce s-a întâmplat. În anul 2010 s-a pus la cale planul înfiinţării unui grup parlamentar nou, care să fie depozitarul celor plecați din PSD şi din PNL. Obiectivul acestui grup a fost simplu, intrarea la guvernare împreună cu PDL şi UDMR. Pentru a atinge acest obiectiv a fost nevoie de câteva modificări tehnice făcute cu precizie la regulamentul Camerei Deputaţilor. Modificările s-au făcut în sensul eliminării cuvântului „inițială” din sintagma „conform configuraţiei politice iniţiale”. De asemenea, regulamentul Camerei Deputaţilor a fost completat cu un articol care prevedea constituirea unui grup parlamentar format din deputaţi independenţi cu singura condiţie - ca grupul respectiv să conţină cel puţin 10 parlamentari.

Aceste modificări ale regulamentului au fost instituite de două hotărâri ale Camerei Deputaţilor. Aceste două hotărâri, în vigoare şi astăzi, au lăsat o poartă deschisă în regulamentul Camerei pe care în actuala legislatură au încercat să se strecoare un grup de tineri parlamentari ai PPDD. Mai mult decât atât, hotărârile au fost contestate la Curtea Constituţională, care prin decizia 1490 din 17 noiembrie 2010 a hotărât că toate modificările efectuate la insistenţele proaspătului UNPR respectă prevederile constituţionale.

Profitând de faptul că regulamentul Camerei şi Constituţia României permit constituirea unui grup parlamentar nou, chiar dacă acesta nu a rezultat ca atare din alegeri, un grup de 10 membri ai PPDD au considerat oportună ocazia de a-şi urma un destin politic separat de restul partidelor de pe scena politică, în siajul lăsat în urmă de PPDD.

În momentul de faţă, portiţa deschisă de UNPR în 2010 este pe cale să se închidă. Statutul deputaţilor şi senatorilor prevede cu exactitate interzicerea constituirii unui grup parlamentar al independenţilor. Repetatele sesizări la CCR pe tema statutului parlamentarilor au întârziat intrarea în vigoare a acestuia şi, în consecinţă au permis constituirea unui grup parlamentar nou, grupul parlamentar al independenţilor.

În faţa repetării cazului UNPR, trebuie să ne gândim cui serveşte constituirea unui grup separat al deputaţilor. Ambele partide mari care compun astăzi USL au interesul de a-şi apropia câţi mai mulţi parlamentari din actuala opoziţie în eventualitatea unui divorţ politic în viitor. Aşadar, de susţinerea PNL, dar şi PSD se pot bucura tinerii parlamentari ai PPDD în demersurile lor de constituire a unui grup parlamentar nou.

Totuşi regulamentul prevede încă două chestiuni foarte interesante care pot avea efecte asupra efortului de constituire a unui grup nou de deputaţi. În primul rând, constituirea efectivă a grupului ţine de anunţarea în plen a componenţei sale şi a funcţiilor de lider, vicelider şi secretar din cadrul acestuia. Anunţul este obligatoriu a avea loc la începutul sesiunii parlamentare următoare. Or, până la începutul sesiunii parlamentare care va avea loc pe data de 1 septembrie este foarte posibil să intre în vigoare noul statut care, aşa cum am mai spus, interzice independenţilor constituirea într-un grup parlamentar nou, care nu a rezultat din alegeri. În cel de-al doilea rând, regulamentul prevede faptul că se poate constitui un singur grup parlamentar format din independenţi într-o legislatură a Parlamentului.

Putem să ne gândim, pe bună dreptate, că dacă până în prezent grupul parlamentarilor independenţi nu a fost anunţat în Camera Deputaţilor, Biroul Permanent aşteaptă adoptarea noului statut care interzice o astfel de acţiune. Pe de altă parte, Biroul Permanent la Camerei Deputaţilor este acoperit de Regulament când spune că trebuie să aştepte până pe 1 septembrie pentru a anunţa constituriea noului grup în plenul Camerei Deputaţilor.

La începerea următoarei sesiuni parlamentare se vor observa două abordări ale subiectului noului grup de parlamentari. O abordare va susţine faptul că sesizarea BP s-a făcut pe baza statutului şi regulamentului în vigoare care permit constituirea unui grup al deputaţilor independenţi şi cea de-a doua abordare, susţinută cel mai probabil de partidele care au pierdut sau pot pierde membri în cadrul noului pol parlamentar cum ar fi PPDD, va argumenta că trebuie respectat noul statul al parlamentarilor, dacă acesta va intra în vigoare până atunci.

În acest caz, ţine de conducerea Camerei să ia o decizie într-un sens sau altul şi această decizie va reflecta şi atitudinea celor mai mari partide din Parlament vizavi de subiectul migraţiei politice.