Cum influențează politica națională deciziile internaționale

Desigur, este normal ca într-o Uniune Europeană aflată la al șaselea deceniu de viață să existe grupuri nemulțumite de deschiderea granițelor și de prezența persoanelor de altă etnie în țară. Este normal să existe și formațiuni politice a căror strategie de bază este exploatarea acestor sentimente din rândul populației. Însă atunci când forțe politice majore, aflate la guvernare, adoptă astfel de strategii, se conturează decizii internaționale, care au impact direct asupra altor state. Iar totul, dintr-o pură retorică electorală.

Faptul că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen îl știm de mult timp. Dar cu toate acestea, decizia de a primi țara noastră în zona de liberă circulație europeană întârzie să apară. Întotdeauna se găsesc poziționări politice anti-imigranți, determinate de conjuncturi electorale, sau invocări forțate ale raportului privind Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent exemplu este cel al Franței, care se află în pragul alegerilor municipale. Pe fondul unei ascensiuni a dreptei, forțele politice de stânga aflate la guvernare simt o presiune care îi îndreaptă către adoptarea unui discurs radical. Văzându-se constrânși din punct de vedere al sprijinului popular, se pare că și unii socialiști – caracterizați în mod tradițional prin toleranță și deschidere – încep să vorbească despre „relele” comise de romi sau despre felul în care imigranții fură locurile de muncă celor din țară. În acest sens pot fi interpretate declarațiile purtătorului de cuvânt al Guvernului de la Paris și cele atribuite lui François Hollande de unele surse, deocamdată neconfirmate.

Să nu uităm că, în urmă cu doar câteva luni, președintele francez și premierul Jean-Marc Ayrault, în întâlniri pline de zâmbete cu premierul Victor Ponta, afirmau sus și tare cum României i se cuvine să intre în Schengen.