Cum îşi petrece timpul Sorin Roşca Stănescu în închisoare

Bulevardul Kiseleff

Superba artera bucuresteana, purtand numele de mai sus, incepe, in mod simbolic, din dreptul Casei Presei Libere, trece pe sub Arcul de Triumf si se sfarseste in Piata Victoriei. Dar de unde vine numele? Informatii de ultima ora, livrate opiniei publice sub forma de dezvaluiri, de catre presedintele Traian Basescu, ma indreptatesc sa-mi pun urmatoarea intrebare: cine a fost, in definitiv, omul al carui nume este purtat, in mod simbolic, de cel mai important bulevard al Romaniei? Nu cumva acest Kiseleff a fost ofiter acoperit? Si, lasand gluma la o parte, voi incerca sa raspund la cateva intrebari cat se poate de legitime.

Numele bulevardului este asimilat personalitatii contelui Pavel Kiseleff, nascut in 1788 si decedat in 1872. Longeviv personaj. Contele a fost, de fapt, un general rus. Al Imperiului Tarist. Si nu unul oarecare. Cel putin in ceea ce-i priveste pe romani. Intre 1829 si 1834 a condus administratia militara a Tarii Romanesti. Apoi, a fost stapanul Divanului Moldovei si Tarii Romanesti, in timpul administratiei militare ruse. S-a intamplat, deci, ca istoria noastra sa se intersecteze cu destinul acestui general tarist pe parcursul uneia dintre cele douasprezece invazii militare rusesti in teritoriile care, astazi, poarta numele Romaniei. Contele si generalul Kiseleff, dupa ce nu a mai fost guvernator al Moldovei si Tarii Romanesti, a indeplinit misiuni in beneficiul maicii Rusia, o vreme la Sankt Petersburg si apoi la Paris, unde a fost ambasador. Mult timp dupa ce a parasit Romania, el a continuat sa exercite o puternica influenta asupra destinului acestei tari.

Am putea, asociind informatiile de mai sus cu faptul ca autoritatile de la Bucuresti au dat celei mai importante artere numele acestui general, sa ajungem la concluzia ca el s-a ostenit pentru viitorul luminos al acestei tari si a avut si rezultate notabile in acest sens. Astfel incat, memoria sa ar merita sa fie omagiata. In mod surprinzator insa, istoria, cea reala, ne spune cu totul si cu totul altceva. Domnul conte si general Kiseleff a fost unul dintre cei mai activi si nocivi luptatori impotriva independentei Romaniei. Slujind, in calitate de ce a spus ca este, dar si in calitate de ce nu a spus ca este, in mod exclusiv, interesele Moscovei. Interesele expansioniste ale Rusiei Tariste. Aparent, Kiseleff are meritul ca, intr-un fel sau altul, sa ne fi oferit prima Constitutie, asa-numitele Regulamente Organice. Un document, in sine, important. Dar care a fost realizat, nu pentru a inscrie cele doua state romane pe o traiectorie democratica, europeana, ci, pur si simplu, pentru a crea o aparenta. Aparenta unui stat in stare sa reziste, printr-o institutie democratica, adversarilor Moscovei. La acea data, Austria, Prusia si Imperiul Otoman. In rest, tot ceea ce a facut Kiseleff a fost impotriva intereselor acestei natiuni.

Pot oare dovedi afirmatia de mai sus? Sunt oare in stare sa demonstrez ca denumirea celui mai important bulevard al Romaniei, cu numele lui Kiseleff, este o jalnica eroare? Sa incerc sa fac acest lucru cu “materialul clientului”. Iata ce declara Kiseleff in 1832: “Rusia nu a pornit in mars, de peste un veac, de malurile Niprului doar pentru a se opri pe malurile Prutului”. In 14 aprilie 1844, generalul Kiseleff, atunci la Sankt Petersburg, continua sa “vegheze” asupra destinelor romanesti. Si iata cum il mustra el pe domnitorul Bibescu: “Opozitia, care s-a format in sanul Adunarii, m-a mahnit sincer. Ea este turbulenta si, mai rau decat atat, nu este sincera si este condusa de interese particulare, josnice si rusinoase; poate chiar, cautand mai profund, s-ar gasi un complot revolutionar secret, care ar compromite viitorul tarii si, sub acest aspect, in afara de problema individuala, lucrurile ar fi mult mai grave decat ar putea sa para la prima vedere”. Kiseleff protesta atunci impotriva unei miscari a tinerilor intelectuali care viza independenta statelor romanesti, unirea si care, intre altele, pregateau si Revolutia din 1848. Contele Kiseleff era atat de iubit de cei mai luminati intelectuali ai tarii, incat, citez din Xenopol, la 6 septembrie 1848, Ion Bratianu, unul dintre conducatori si seful Politiei, avand alaturi de el pe Mitropolit si fiind urmat de multimea indemnata de el, se duc in fata consulatului general al Rusiei. Acolo, el inalta si aprinde un rug si arunca in flacari Regulamentul Organic. In 22 aprilie 1848, adresandu-se domnitorului Bibescu, Kiseleff il indeamna sa-i deporteze, sa-i aresteze si sa-i maltrateze pe revolutionari. “Esential, dupa opinia mea, ar fi sa prevenim aceste tulburari, indepartandu-i din mijlocul populatiei pe oamenii care viseaza schimbari imposibile; incarcerarea si trimiterea in exil, in afara granitelor, ar fi, dupa parerea mea, mijlocul cel mai sigur de aparare impotriva planurilor lor subversive”.

Pot oferi nenumarate asemena mostre. Ele demonstreaza faptul ca acest Kiseleff a fost un agent al Moscovei. Si oficial, si neoficial. Ca a actionat impotriva intereselor vitale ale natiunii romane. Asa ca, nu-mi ramane decat sa raman uimit, gandindu-ma cum face acest personaj, malefic pentru istoria romanilor, legatura intre Piata Presei Libere, unde urmeaza sa fie ridicat cel mai mare monument din aceasta tara, opera a sculptorului Mihai Buculei, doua uriase aripi simbolizand zborul, Arcul de Triumf, care simbolizeaza independenta acestei tari, obtinuta cu pretul armelor si cu mari jertfe, si Piata Victoriei.

Oare nu ar trebui schimbat acest nume de bulevard? Sau, daca-l pastram, nu ar trebui sa continuam, macar de dragul consecventei, in acelasi fel? Sa punem nume principalelor bulevarde inspirandu-ne din acoperiti? Ca tot e la moda.

Sursa: CorectNews.com