Cum ne-am relansat în plan extern

Culoarul ales de primul ministru înseamnă de fapt o intensificare a relaţiilor de politică externă ale României cu partenerii din UE, dar şi cu ţările din regiune cu care avem încheiate parteneriate strategice. Este o abordare modernă prin care România îşi valorifică într-o manieră maximală potenţialul diplomaţiei.

În fapt, politica externă propusă de Victor Ponta nu înseamnă o abatere de la liniile directoare ale diplomaţiei de până acum. Din contră, sunt consolidate relaţiile şi parteneriatele cu celelalte state, mizând însă pe o alternativă constructivă, pragmatică şi dinamică, în contrast cu amorţirea şi registrul pasiv specifice preşedintelui Băsescu. Rezultatul palpabil al eforturilor de politică externă asumate de Victor Ponta este acela al relansării politicii externe a României.

Astfel, în toate cele patru vizite externe întreprinse de Victor Ponta în acest început de toamnă – Republica Moldova, Turcia, Finalanda şi Lituania – România a acţionat pragmatic în sensul îndeplinirii obiectivelor propuse.

În Republica Moldova, vizita primului ministru român a rezultat în parafarea contractului privind realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni. Startul oficial al proiectului, care beneficiază inclusiv de finanțare europeană, a fost dat în prezența premierului român, a omologului său moldovean și a comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger, care a menţionat că acest gazoduct are o importanţă strategică pentru ambele ţări, deoarece urmează să diversifice aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova, dar va spori şi securitatea energetică a întregii regiuni.

Prin acest gazoduct, România dă o mână de ajutor Republicii Moldova în eforturile sale de a ieși de sub influența rusească și a se integra în Uniunea Europeană. La finalizarea proiectului, Chișinăul își va putea diversifica sursele de import pentru gaz, ceea ce îi va permite să își consolideze independența energetică. Gazoductul va aduce în același timp beneficii serioase și României, care va avea astfel posibilitatea să exporte resursele excedentare de gaze naturale rezultate din exploatarea zăcămintelor recent descoperite. Ca urmare, proiectul va contribui la repoziționarea României ca un jucător important pe piața energetică din regiune.

De asemenea, pe agenda discuţiilor s-au aflat şi alte teme de interes precum diversificarea ofertei educaţionale în ceea ce priveşte bursele dedicate studenţilor moldoveni sau proiectul privind înfiinţarea unui sistem de tip SMURD în Republica Moldova, proiect în care expertiza românească ar juca un rol esenţial. În cadrul aceleiași discuții, cei doi premieri au mai discutat, printre altele, despre reconstrucția podurilor dintre România și Republica Moldova distruse în al doilea război mondial, interconectarea celor două țări și în domeniul electricității precum și despre integrarea europeană a statului moldovean.

În Turcia, vizita lui Victor Ponta şi întâlnirea cu omologul Recep Tayyip Erdoğan a vizat cooperarea strategică într-o serie de interese comune bilaterale, regionale şi internaţionale. Pe agenda discuţiilor dintre cele două părţi s-au aflat o serie de teme cu semnificaţii importante atât pentru România cât şi pentru Turcia. Este vorba în primul rând de sfera proiectelor economice, energetice şi de securitate, strategice pentru două state riverane la Marea Neagră şi în acelaşi timp membre ale NATO.

Dialogul dintre partea română şi cea turcă s-a axat pe comerţul dintre cele două state şi investiţiile pe care Turcia le-a demarat în România. Astfel, dintre ţările non-UE, Turcia este partenerul comercial numărul 1 al României. Aproximativ 13.000 de companii turce sunt active în România, unde lucrează peste 150.000 de persoane, cu investiţii totale în ţară ajungând la 5 miliarde de euro. În termeni nominali, valoarea exporturilor României către Turcia este de aproximativ 2 miliarde de euro annual, însemnând în principal fier vechi, maşini şi îngrăsăminte, în timp ce ţara noastră importă din Turcia în special fructe, legume şi produse alimentare de aproximativ 1,5 miliarde pe an.

În domeniul energetic, Turcia şi România au discutat despre acordul AGRI, care presupune construcţia a două terminale de gaz lichefiat de către România, Georgia şi Azerbadjan (cu care ţara noastră are un parteneriat strategic încă din 2009), pentru aducerea gazului azer spre Europa rămâne un proiect de actualitate. Tot pe zona energetică, cele două state vizează construcţia unui cablu submarin de alimentare cu energie electrică între Istanbul şi Constanţa. Totodată, România şi-a reconfirmat sprijinul în sensul integrării Turciei în UE.

Cele mai recente vizite ale primului ministru român din Finlanda şi Lituania s-au dovedit a fi, de asemenea, foarte productive. Astfel, Victor Ponta a obţinut sprijinul omologului finalndez privind admiterea României în Schengen, în contextul în care Finlanda, alături de Olanda şi Germania, era una dintre ţările care se opuneau intrării ţării noastre în spaţiul Schengen. De asemenea, vizita în Lituania are o semnificaţie deosebită prin aceea că ţara baltică deţine preşedinţia Uniunii Europene, iar asigurarea sprijinului lituanian pe dosarul Schengen va cântări în decizia finală privind aderarea ţării noastre la uniunea vamală. Totodată, dialogul premierului Ponta cu oficialii lituanieni repoziţionează relaţia bilaterală pe coordonate pozitive, după ce ambasadorul Lituaniei în României emisese un punct de vedere prin care problematiza aderarea României la Schengen.

Tuturor acestor eforturi diplomatice de la început de toamnă li se adaugă turneul extern din vară când Victor Ponta a bifat întâlniri la vârf cu cancelarul german Angela Merkel, cu premierul francez Jean-Marc Ayrault, cu şeful Executivului din Spania, Mariano Rajoy, cu premierul polonez Donald Tusk etc. Nu în ultimul rând, de menţionat vizitele la nivel înalt ale premierului Ponta în Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan şi China, miza turneului asiatic fiind consolidarea raporturilor dintre ţara noastră şi statele mai sus menţionate.

Concluzia este aceea că Victor Ponta face în mod fericit tranziţia de la monopolul instaurat de Traian Băsescu pe zona diplomaţiei către relaţii externe pragmatice. Astfel, primul ministru nu numai că demonstrează profesionalism în gestionarea agendei interne, dar reuşeşte totodată scoaterea României din izolaţionismul indus de şeful statului. Ceea ce înseamnă, în definitiv, că România câştigă pe toate planurile.