Cum percep românii conflictele din USL și viitorul Uniunii

Prima observație care trebuie făcută este că disensiunile din interiorul Uniunii sunt deja de notorietate, două treimi dintre români (66,9%) răspunzând că au auzit de acestea, în timp ce 33,1% declară că nu sunt la curent cu evoluţiile conflictuale din cadrul USL. Comparativ, un sondaj realizat de CSCI în luna mai, în perioada scandalului Sorin Roșca Stănescu, arăta că numai 55% dintre respondenți auziseră de disensiunile provocate de acesta.

În ceea ce privește viitorul USL, sondajul INSCOP conturează următorul tablou al percepției românilor:  26% dintre respondenţi consideră că Uniunea nu se va rupe, 21% dintre români opinează că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, 12,4% susţin ca USL se va destrăma după alegerile prezidenţiale din 2014, în timp ce 4,2% au răspuns că USL nu se va rupe până la alegerile parlamentare din 2016. 36,4% nu au ştiut sau nu au răspuns la întrebare. Altfel spus, dacă adunăm procentele care se înregistrează în dreptul opțiunilor „imediat după alegerile prezidenţiale din 2014”, ”la alegerile parlamentare din 2016”, respectiv opţiunea „USL nu se va rupe”, opiniile românilor despre o posibilă rupere a USL se distribuie astfel: 42,6% cred că Uniunea Social Liberală nu se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, iar 21% susţin ideea că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale.

Pentru comparație, în luna mai, 55% dintre participanții la sondajul CSCI declarau că USL nu se va rupe înainte de alegerile prezidențiale, iar 34% își exprimau părerea că Uniunea nu va rezista până în 2014.

Dintre cei 37,6% care cred că USL se va rupe la un moment dat (înainte sau după alegerile prezidenţiale din 2014, ori la alegerile parlamentare din 2016), 60,7% dintre respondenți cred că Partidul Social Democrat este cel care va rămâne la guvernare, în timp ce 19% cred că PNL va rămâne la guvernare. 12,7% opinează că niciunul dintre cele două partide mari care formează USL nu va rămâne la guvernare, în timp ce 7,6% nu ştiu sa nu răspund la această întrebare.

În sfârșit, trebuie de asemenea observat că, potrivit datelor furnizate de INSCOP, doi din trei români nu spun nimic despre ruperea USL:  fie nu cred că s-ar putea produce o ruptură, fie nu sunt interesați de un asemenea subiect, sau nu au suficiente date pentru a se pronunța.

Concluzia este că românii par să fi devenit mai optimiști pe parcursul ultimei luni în legătură cu viitorul USL. Acest trend trebuie legat de eforturile pe care USL le-a făcut după scandalul Sorin Roșca Stănescu, pentru a-și consolida mecanismele interne necesare păstrării disciplinei și a-și regăsi unitatea de acțiune și mesaj. Pornind de la aceste evoluții, românii par să fie din ce în ce mai convinși că USL este capabilă să treacă peste conflictele interne și să se mențină unită.