Cum răspunde Crin Antonescu pentru criticile Comisiei de la Veneţia

Proiectul de revizuirea a Constituţiei, asupra căruia Comisia de la Veneţia a fost chemată să se pronunţe, a primit în aceste zile un aviz oficial din partea experţilor acestui for. La prima vedere, punctul de vedere formulat de Comisia de la Veneţia este unul favorabil în privinţa revizuirii Legii Fundamentale în formula propusă de Comisia coordonată de Crin Antonescu. Doar că reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au transmis şi o serie de recomandări punctuale prin care solicită clarificarea unor probleme de prim-plan în textul viitoarei Constituţii. Cu alte cuvinte, dincolo de limbajul diplomatic specific în astfel de situaţii, Comisia de la Veneţia sugerează că procesul de revizuire coordondat de Crin Antonescu are numeroase scăpări şi inadvertenţe.

Conform documentului redactat de specialiştii Comisiei de la Veneţia, proiectul de revizuire a Constituţiei va trebui să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele preşedintelui şi, respectiv, ale premierului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituţional românesc, principiul respectului reciproc şi al cooperării loiale între puterile prevăzute în Constituţie; să simplifice procedura legislativă şi să limiteze la minimum nevoia de ordonanţe guvernamentale; să ofere o bază legală clară şi îmbunătăţită pentru a permite Consiliului Suprem al Magistraturii să îşi îndeplinească efectiv sarcina de garant al independenţei corpului juridic; să modifice procedura de suspendare a preşedintelui într-o măsură legală iniţată de Parlament, dar decisă în instanţă.

Chiar dacă recomandările Comisiei de la Veneţia sunt făcute într-un registru diplomatic, este evident că responsabilitatea principală pentru criticile formulate îi aparţine lui Crin Antonescu, în calitate de preşedinte al Comisiei de revizuire. Dacă liderul liberal şi-ar fi asumat până la capăt procesul de revizuire, dacă ar fi manifestat deschidere către o dezbatere autentică la care să fi participat toţi factorii interesaţi, atunci ar fi fost create cu adevărat premisele pentru ca procesul de revizuire al Legii Fundamentale să decurgă în bune condiţii.

În schimb, dupa decizia Curţii Constituţionale care prevedea că pragul de validare al referendumurilor de 30% va fi aplicabil la un an de la intrarea lui în vigoare, Crin Antonescu a abandonat revizuirea Constituţiei, invocând imposibilitatea validării prin referendum a noii Constituţii în condiţiile rezultate din decizia CCR.

După ce timp de jumătate de an Crin Antonescu a lăsat de izbelişte proiectul revizuirii, la începutul anului 2014, liderul PNL şi-a reconsiderat brusc poziţia şi a anunţat intenţia de a organiza referndumul constituţional în condiţiile vehicului prag de validare de 50%+1. Numai că, modul heirupist în care Crin Antonescu a coordonat activitatea Comisiei de revizuire a dat naştere unui proiect final al textului constituţional cu foarte multe scăpări şi neajunsuri. Iar cel mai grav, forma proiectului Constituţiei revizuite a fost complet lipsită de filtrul unei dezbateri publice. Ceea ce a rezultat a fost un draft de Constituţie care acum a fost desfiinţat într-o manieră elegantă de către Comisia de la Veneţia.

Fără îndoială, vinovat de faptul că România nu are o Constituţie actualizată în acord cu aşteptările românilor şi cu priorităţile legate de modernizarea instituţională a statului este în primul rând Crin Antonescu. După ce s-a bătut cu pumnii în piept, asumându-şi rolul de vector al revizuirii Constituţiei, preşedintele liberal a abandonat rapid proiectul fiind mai preocupat de propriile ambiţii de a-i succede lui Traian Băsescu la Cotroceni. Rezultatul? România trage ponoasele – ţara noastră este încă departe de a avea o Lege Fundamentală care să răspundă adecvat provocărilor actuale, iar Comisia de la Veneţia nu face altceva decât să-i arate lui Crin Antonescu calea de urmat pentru a depăşi blocajul.