Cum să ne ferim şi cum să citim E-urile de pe ambalajele alimentelor pe care le cumpărăm

Alegem alimente bazandu-ne pe criterii precum confortul, preturile convenabile si, cel mai important dintre toate, siguranta pentru consum. Stiinta alimentatiei incearca, de cateva decenii, sa ne sustina prin descoperirea unor metode sigure si eficiente de conservare, mentinere sau imbunatatire a culorii, gustului si texturii alimentelor si bauturilor pe care le consumam, pe parcursul a cateva saptamani sau chiar luni, sau sa ofere gustul dulce cu un numar scazut sau chiar fara calorii. Aditivii alimentari reprezinta o solutie in acest sens.

Ce sunt E-urile?

Aditivii alimentari sunt ingrediente adaugate alimentelor sau bauturilor cu un anumit scop (de exemplu: pentru a mentine siguranta acestora pentru consum sau pentru a pastra anumite caracteristici precum culoarea, gustul, textura, etc.). Unii aditivi alimentari provin din surse naturale, cum ar fi licopenul din rosii sau glicozidele steviol din planta stevia, unii sunt artificiali, iar altii, cum ar fi E300 sau acidul ascorbic, cunoscut ca vitamina C, desi pot fi obtinuti in mod natural din produse alimentare, sunt creati de om, din motive tehnologice.

Comisia Europeana atribuie fiecarui aditiv un cod numeric unic, pentru a le facilita clasificarea – E-urile, unde litera „E” reprezinta „Europa”.

Sunt aditivii siguri pentru consum?

De obicei, la vederea E-urilor pe ambalaj ne speriem. Dar in Europa aditivii sunt siguri pentru consum. Aceasta siguranta este supusa evaluarii Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA), care ia in considerare toate informatiile disponibile (inclusiv informatiile stiintifice rezultate din studii legate de toxicitate, genotoxicitate, cancerigenitate, etc., scopul tehnologic al utilizarii aditivilor si nivelurile de consum estimate, din diferite surse alimentare) pentru a stabili – pentru fiecare aditiv – Doza Zilnica Acceptata (DZA).

DZA reprezinta cantitatea dintr-un anumit aditiv, pe care un individ o poate consuma zilnic pe parcursul intregii vieti, fara a reprezenta un risc pentru sanatatea sa. Comisia Europeana poate aproba pentru consum aditivul respectiv, stabilindu-i nivelul maxim, in functie de categoria produsului in care este folosit, numai dupa ce acel aditiv a fost declarat de catre EFSA ca fiind sigur pentru consum.

Aditivii de origine naturala versus aditivi artificiali

Faptul ca un ingredient provine din surse naturale nu inseamna neaparat ca este mai bun sau mai sigur decat un ingredient creat de oameni. Multe substante din natura sunt periculoase, cum este cazul ciupercilor otravitoare, in timp ce multe dintre cele create de oameni sunt sigure pentru consum, cum este cazul aspartamului, care a fost creat prin amestecul a doua tipuri de aminoacizi (care reprezinta structura de baza a proteinelor si care se regasesc in mod natural in oua, carne, lapte, peste, branza, lactate si nuci). Oricare ar fi originea acestora, toti aditivii alimentari sunt supusi acelorasi evaluari minutioase din partea Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara, inainte de a fi aprobati pentru consum, in compozitia alimentelor si bauturilor comercializate in Uniunea Europeana.