Cum stă economia României în ochii FMI
Cifrele publicate recent de Fondul Monetar Internaţional subliniază trendul ascendent pe care s-a plasat economia românească în ultimul an de zile. Confirmarea este fără echivoc şi vine odată cu scenariul prăpăstios și invidios, lansat de şeful statului în timpul întrevederii cu Christine Lagarde.
Nimic nou sub soare, Băsescu a fost dintotdeauna un fervent lansator de petarde înaintea oficialilor internaţionali.
Potrivit Fondului, economia noastră va înregistra o creştere de 1,6% anul acesta şi de 2% anul viitor, în timp ce rata inflaţiei se va situa la 4,5% în 2013, respectiv 3% în 2014. Raportul prezintă câteva realităţi dure pe care economia românească trebuie să le parcurgă: recesiunea din zona euro (colegii din UE sunt principalii parteneri comerciali ai României), interesul investitorilor străini a fost stârnit de cabinetul Ponta, însă nu poţi culege mâine ce ai insămânțat astăzi, deci se cere ceva răbdare. Lucrurile stau întocmai şi în privința absorției de fonduri europene, unde FMI observă o îmbunătăţire graduală, dar insuficientă pentru a ne lăuda cu un boom economic. Chestiune a fost subliniată onest de primul ministru care, după dublarea ratei de atragere a banilor, rămâne cu picioarele pe pământ.
FMI mizează pe un tratament prescris deja de Executiv - implementarea politiciilor fiscale şi monetare care întăresc stabilitatea macroeconomică, intensificarea reformele structurale pentru a oxigena climatul de afaceri şi livrarea serviciilor în sectoare cheie, cum ar fi energia şi transporturile. Vectorii repornirii motorului, calat de guvernările PDL, îi reprezintă - stabilitatea politică, politica fiscală mai relaxată, deblocarea celor trei mari programe de finanţare europeană - POSDRU, POS Mediu, POS Transport, şi revenirea producţiei agricole.
Studiul FMI reflectă intensificarea exporturilor nete, tendinţa care se va menţine şi în 2014 când avansul economiei va ajunge la 2%. În plus, Produsul Intern Brut ar urma să se majoreze de la 1,4%, în ultimii ani, la aproape 3% în 2018.
Deficitul de cont curent se opreşte undeva sub 4% din PIB, creşterea importurilor urmând să contrabalanseze avansul exporturilor. Astăzi ne-am fi lăudat cu nişte cifre ieşite din comun pentru România, dacă stagnarea n-ar fi atins economiile vest-europene.
Totodată, Fondul a anunțat că Guvernul USL pregatește o reformă generală a sistemului de sănătate, care țintește creșterea eficienței cheltuielilor făcute în acest domeniu (se va închide încă un robinet pe unde s-au scurs sume impresionante), sporirea eficienței serviciilor medicale și, drept urmare, și îmbunătățirea rezultatelor finale ale sistemului sanitar.
Veştile bune se pot transforma uşor într-un veritabil coşmar. Condiţia obligatorie pentru a bifa după mulţi ani un succes economic este nealterarea climatului politic. O nouă perioadă de tensiune ar declanşa un cutremur necontrolat cu efect de domino. Riscăm reducerea intrărilor de capital, majorarea costurilor şi implicit deprecierea monedei naţionale. Semnalul de alarmă tras de experţii internaţionali se pare că nu a ajuns la urechile preşedintelui (sau nu este înţeles ori, mai grav, omis intenționat) care nu scapă nicio ocazie de a agita apele scenei politice.