Cum stau partidele din USL, la un an de guvernare – ce spun sondajele?

Cifrele nu mint. Oricât ar încerca unii şi alţii să ne convingă că USL continuă să fie un proiect politic sortit eşecului, cifrele nu mint. USL nu doar că nu a scăzut, dar s-a consolidat în primul an de guvernare. Da, a trecut luna de miere, a trecut şi jumătatea de an de miere, da, a trecut un an greu, şi cu toate acestea USL a rămas tot acolo. Sus.

Care cifre? Să luăm la rând doar ultimele trei sondaje de opinie apărute în ultima săptămână, trei sondaje care dau, toate, USL în jurul cotei de 60%. Este vorba despre sondajele realizate de Sociopol, Avangarde şi CSCI.

Dacă, la nivel de colos politic, USL-ul rămâne un uriaş, este interesantă analizarea datelor din prespectiva partidelor politice care compun colosul. Sociopol-ul arată un PSD care a ajuns la 39%, urmat de PNL cu 20%. Avangarde dă USL-ul la 59%, iar CSCI-ul a dat PSD la 41% şi PNL la 17%. PC-ul şi UNPR-ul nu apar în datele Sociopol, semn că cele două partide continuă să nu spargă bariera marjei de eroare din sondajele de opinie. Diferenţele sunt explicabile, dat fiind că vorbim de o marjă de eroare de +/- 3% în cazul fiecăruia dintre sondaje. Avem, practic, o repartizare de 2 la 1 în preferinţele cetăţenilor pentru PSD. În paralel, însă, protocolul de colaborare al USL prevede paritate în împărţirea funcţiilor, atât la centru, cât şi în teritoriu.

Când îi aud pe unii aşa-zişi analişti cum atrag atenţia că PSD a tras spuza guvernării în materie de favorabilitate şi intenţie de vot, lăsând PNL-ul în offside, îmi vine să râd. Evoluţia celor două partide, din punct de vedere electoral, nu este un motiv de atras atenţii, ci de simplă constatare. De ce? Din motivul, logic de altfel, că în politică regula este foarte simplă: coaliţie sau nu, activitatea partidelor şi, mai ales, comunicarea acestora trebuie să rămână constante. Or, PSD a guvernat alături de PNL şi a comunicat alături de PNL, pe feliile care i-au fost atribuite la distribuirea portofoliilor. PNL a guvernat alături de PSD şi nu a prea comunicat, sau nu a avut ce să comunice, sau pur şi simplu nu a fost în stare să comunice eficient. Colaborarea dintre cele două partide a fost una bună, semn că USL-ul ca întreg este în continuare sus în preferinţele românilor. Ţine de inspiraţia numirilor în funcţie şi, ulterior, de fler-ul politic al liderilor dacă oamenii pe care îi pun în marea echipă chiar fac treabă şi chiar ştiu să comunice eficient lucrurile pe care le-au făcut, fiecare pentru partidul său.

În rest, epuizând zona puterii, despre opoziţie numai de bine, adică nimic! Partidele care compun anemica opoziţie continuă să se zvârcolească inutil într-o stagnare cronică la nivelul sondajelor de opinie. Cu un PDL aflat în zona lui 16-17%, insuficient pentru a deschide măcar ochii spre alegerile viitoare, un PPDD aflat în cădere liberă, de la 15% în decembrie 2012 la 6-8% în prezent şi o Mişcare Populară („măreţul” proiect politic al preşedintelui Băsescu) la piciorul broaştei, în marja de eroare a sondajelor mai sus amintite, cu un ameţitor scor de 3%, opoziţia nu reuşeşte să câştige capital. Fenomen explicabil, dat fiind că oricâte erori ar exista în cadrul actualei guvernări, oricâte decizii neinspirate, oricât s-ar strofoca unii să îi convingă pe români că actuala coaliţie este o ancoră pentru România, România reală ţine să îi contrazică. Iar un scor de 60% pentru un guvern aflat la putere de mai bine de un an este semnul că propaganda opoziţiei se întâlneşte cu realitatea din teren, iar românii văd în USL soluţia, în niciun caz în PDL-ul (şi satelitul băsist denumit neinspirat „mişcare populară”) de care abia au aşteptat să scape în iarna lui 2012.