Cum traduce Ponta ieșirea României din procedura de deficit excesiv

"Semnalele primite de la Comisia Europeană privind ieşirea din procedura de deficit excesiv, nu ştiu dacă e...sigur, e de bine, cel puţin miniştrii de Finanţe şi de Buget se bucură. Nu e neapărat de bine, pentru că asta înseamnă ani întregi şi perioade dificile de constrângeri bugetare. Însă, e important ca să folosim acest anunţ pentru a ne împrumuta mai ieftin şi pentru a încerca să prioritizăm investiţiile în perioada următoare", le-a spus premierul miniştrilor, în şedinţa de guvern.

Comisia Europeană a recomandat, săptămâna trecută, Consiliului Ecofin încetarea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE şi estimează menţinerea în anii următori atât a deficitului, cât şi a îndatorării publice în limita permisă în Tratatul UE.

România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia se aşteaptă la menţinerea îndatorării României în limita de 60% permisă în UE, aceasta urmând să crească de la 37,8% în cest an la 38,5% anul următor.

Recesiunea peste aşteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior al 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 şi 2,9% în 2012, nivel sub referinţa de 3% inclusă în Tratat.

Consiliul reaminteşte, însă, că începând din 2013, anul următor corectării deficitului excesiv, România ar trebui să facă progrese, într-un ritm adecvat, în direcţia atingerii obiectivului pe termen mediu, inclusiv în privinţa respectării criteriului de referinţă privind cheltuielile.

Comisia avertiza la începutul lunii mai că acumularea de noi arierate, mai ales la nivel local, progrese limitate în restructurarea companiilor de stat şi noi corecţii în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene ar afecta deficitul bugetar al României, aflat sub 3% şi pe un trend descrescător.