Cum vrea Franța să descurajeze fumatul; Pachetele neutre

Proiectul, aşteptat cu nerăbdare de asociaţiile care militează contra fumatului, a fost dezvăluit joi de ministrul francez al Sănătăţii, Marisol Touraine.

Pentru a fi mai puţin atractive, pachetele de ţigări vor fi standardizate şi vor avea de acum înainte aceeaşi formă, mărime, culoare şi tipografie, a precizat ministrul francez.

O nouă directivă europeană antitabac, adoptată în februarie de Parlamentul European, prevedea deja creşterea în dimensiune a avertismentelor sanitare de pe pachetele de ţigări şi includerea unor imagini şocante şi a unor sloganuri care să acopere 65% din suprafaţa pachetelor.

Franţa a decis să meargă şi mai departe, optând pentru pachetul „neutru”, o măsură care pentru moment a fost experimentată doar în Australia.

În acea ţară, toate ţigările sunt vândute începând din decembrie 2012 în pachete uniforme, verzi, lipsite de logouri, care conţin avertismente medicale şi fotografii cu bolnavi.

Australia speră ca prin această măsură, contestată de producătorii de ţigări, să scadă procentul de fumători din rândul populaţiei adulte de la 15% la 10% până în anul 2018.

Vânzările de tutun şi de ţigări au scăzut de atunci cu aproape 3%, ajungând la 3,4 miliarde de dolari australieni (2,35 miliarde euro) în primul trimestru din 2014, faţă de 3,5 miliarde de dolari australieni în ultimul trimestru din 2012.

Potrivit unui studiu guvernamental, numărul persoanelor care fumează zilnic şi sunt în vârstă de peste 14 ani a scăzut de la 15,1% în 2010 la 12,8% anul trecut, iar tinerii australieni încep să fumeze mai târziu, la aproape 16 ani în medie, în contextul în care ei începeau să fumeze (înainte de această iniţiativă) în jurul vârstei de 12 ani.

Proiectul adoptat joi în Franţa se înscrie în linia unui plan mai vast de luptă contra cancerului, iniţiat în februarie 2014 de preşedintele socialist François Hollande.

Una dintre ambiţiile sale este de a limita fumatul în rândul tinerilor, întrucât Franţa figurează pe lista „elevilor răi” din Europa în ceea ce priveşte consumul de tutun în rândul celor de până la 16 ani.

Instaurarea pachetului neutru este solicitată de multă vreme de asociaţiile de luptă contra fumatului. Potrivit cotidianului economic Les Echos, arbitrajul în favoarea acestei măsuri a fost realizată de preşedintele Hollande, în ciuda opoziţiei manifestate de producătorii şi comercianţii de ţigarete.

„E un scandal, o catastrofă”, a declarat Pascal Montredon, preşedintele Confederaţiei comercianţilor de tutun şi ţigări, care a denunţat decizia guvernului francez despre care spune că a fost luată „fără consultări prealabile”.

„Măsura nu va duce la scăderea consumului de ţigări din Franţa”, a adăugat el.

Printre celelalte măsuri ale planului guvernamental anunţate joi figurează şi interzicerea ţigări electronice în anumite locuri publice, precum şcoli, mijloacele de transport în comun şi spaţiile destinate festivalurilor.

Interzise minorilor din martie 2014, ţigările electronice au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în Franţa în ultimii doi ani. Potrivit unui studiu realizat la sfârşitul anului 2013 de Observatorul francez pentru droguri şi toxicomanii (OFDT), 18% dintre francezii cu vârste cuprinse între 15 şi 75 de ani au încercat deja acest produs şi 3% îl utilizează în fiecare zi.

Potrivit preşedintelui Oficiului francez de prevenire a fumatului (OFT), Bertrand Dautzenberg, acest avânt al ţigărilor electronice se explică în mare parte prin scăderea înregistrată de vânzările de tutun din Franţa în ultimele luni.

Vânzările de ţigări (în volum) au scăzut cu 8,6% în august 2014 faţă de media din ultimele 12 luni, iar cele de tutun au scăzut cu 4,2% în aceeaşi perioadă, potrivit celor mai recente date comunicate de OFDT.

Vânzările de produse concepute pentru a-i ajuta pe fumători să renunţe la fumat au scăzut la rândul lor. Luna trecută, ele au scăzut până la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii ani (similar celui din august 2003).

În Franţa, ca în majoritatea ţărilor, fumatul reprezintă principala cauză evitabilă de deces şi determină aproximativ 73.000 de decese pe an.