Soţii Iohannis au cumpărat cu rea-credinţă casa din Sibiu (Curtea de Apel Braşov)

Curtea de Apel Braşov a făcut publice considerentele deciziei civile irevocabile nr. 655/R/12.11.2015 de respingere a recursului formulat de Klaus şi Carmen Iohannis împotriva deciziei nr. 235/16.05.2014 pronunţate în apel de judecătoarele Anamaria Ionescu şi Manuela Bonciu, de la Tribunalul Braşov.

Instanţa anulase actul de moştenire pe baza căruia soţia preşedintelui cumpărase jumătate din imobilul din centrul Sibiului.

„Dezbaterea succesiunilor şi încheierea contractului au avut loc în aceeasi zi şi la acelasi notar… Vânzarea lucrului altuia în cunostinţă de cauză este nulă absolut", constată instanţa.

Citeşte şi: Carmen Iohannis "știe clar ce-și dorește". Dezvăluiri ÎN PREMIERĂ despre Prima Doamnă

Este vorba despre hotărârea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare nr. 924/01.06.1999, încheiat la notarul Radu Gabriel Bucşa, prin care Carmen Georgeta Johannis şi Klaus Werner Johannis au cumpărat de la Ioan Bastea (decedat) imobilul din stradă Nicolae Bălcescu nr. 29, la parterul căruia se află astăzi spaţiul comercial închiriat, potrivit presei, pe zeci de mii de dolari anual, băncii Raiffeisen. Instanţa a constatat că acesta a fost dobândit cu rea-credinţă, în baza unui certificat de moştenitor emis – de acelaşi notar şi în aceeaşi zi de 1 iunie 1999, pe baza unor acte despre care se ştia că sunt false şi care au determinat instanţele, în iunie 2005, să anuleze şi contractul de vânzare-cumpărare prin care Klaus Iohannis şi Carmen Iohannis au achiziţionat imobilul din stradă Gh. Magheru nr. 35, scrie Lumea Justiţiei.

"Testamentul intocmit de Ghenea Ilisiu, proprietar tabular anterior nationalizarii imobilului in cauza, in favoarea numitului Bastea Nicolae este realizat cu incalcarea dispozitiilor imperative ale art. 858 Cc, ceea ce duce la nulitatea acestuia. Nu are relevanta in cauza ca testamentul intocmit de Bastea Nicolae pentru Bastea Ioan indeplineste conditiile prevazute de dispozitia legala mai sus citata, deoarece, el nefiind succesorul lui Ghenea Ilisiu pe fondul nulitatii primului testament, nu putea transmite reclamantilor Bastea Ioan, Lazurca Georgeta si Johannis Carmen, ceea ce nu avea in patrimoniul sau la data decesului acestuia".

Instanţa afirmă că soţia preşedintelui ştia sau putea să afle cu minimum de efort că actul de moştenire prin care a fost transmis imobilul era fals.

"... la momentul incheierii vanzarii-cumpararii autentificate sub nr. 924/01.06.1999, care este identic cu momentul incheierii certificatului de mostenitor autentificat sub nr. 90/1999, cumparatorii, cu minime diligente, au cunoscut sau puteau sa cunoasca faptul ca cel care le transmite cota de ½ din imobil nu isi justifica dreptul succesibil al proprietarilor inscrisi in Cartea Funciara cu acte de stare civila cum impunea legea, iar unul din testamentele de care acesta s-a prevalat pentru justificarea intrarii imobilului in cauza in masa succesorala a fost infirmat ca urmare a expertizei grafologice prin sentinta civila nr. 276/15.01.1996 pronuntata in dosar civil 2686/1997 in care au fost parti atat vanzatorul din prezentul contract de vanzare-cumparare, Bastea Ioan, cat si cumparatoarea Johannis Carmen", se arată în sentinţă.

Ca atare, instanţa nu a luat în considerare motivul invocat de cuplul prezidenţial, că a cumpărat cu bună-credinţă imobilul.

"Chiar daca adeverinta mentionata a fost declarata falsa si anulata dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect cota de ½ din imobilul din Sibiu str. Nicolae Balcescu nr. 29, iar nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 90/1999 s-a declarat tot dupa incheierea actului, cauzele de nulitate absoluta invocate si pentru contractul de vanzare-cumparare trebuie sa existe in momentul incheierii actului, or, instanta de apel a retinut ca nu poate fi considerat valid actul subsecvent certificatului de mostenitor declarat nul, cu atat mai mult cu cat intimatii-parati Bastea Ioan si Johannis Carmen Georgeta, parti in contractul de vanzare-cumparare in calitate de vanzator si cumparator, au figurat si in calitate de beneficiari ai certificatului de mostenitor, neputandu-se retine buna-credinta a sotilor cumparatori (Klaus şi Carmen Iohannis -n.r.)", argumentează Curtea de Apel Braşov.