Curtea de Apel se pronunţă pe 6 iunie în dosarul lui SOV privind favorizarea lui Nicolae Popa

Avocatul lui Vîntu a cerut admiterea apelului, achitarea clientului său şi revocarea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara pentru omul de afaceri, măsură ce durează de aproape patru ani, "o măsură fără precedent".

Sorin Ovidiu Vîntu a susţinut, în ultimul cuvânt, că este de notorietate conflictul său cu serviciile de informaţii şi că SRI ar fi în posesia unor înregistrări în care îi cere lui Nicolae Popa să se întoarcă în ţară pentru a se apăra în dosarele FNI şi FNA, însă aceste înregistrări nu au fost depuse la dosar.

"Convorbirile mele cu Nicolae Popa se întind pe aproape 10 ani. Am avut o relaţie apropiată cu Popa, l-am îndemnat de nenumărate ori să revină în ţară, voiam să-l ajut, ca pe un prieten. I-am spus că o să-i pun la dispoziţie sumele de care are nevoie pentru a reveni în ţară, nu a fost nimic ilegal", a declarat Vîntu.

Avocatul lui Vîntu a spus că o soluţie de condamnare nu poate fi bazată exclusiv pe interceptări, dacă nu se coroborează cu alte mijloace de probă. În plus, apărătorul a mai spus că nu Tribunalul Bucureşti ar fi fost competent să judece procesul pe fond, ci Judecătoria Buftea, de care aparţine Vîntu.

Procurorul de şedinţă a cerut respingerea apelurilor lui Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian şi menţinerea deciziei Tribunalului Bucureşti.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, pe 2 octombrie 2012, de Tribunalul Bucureşti, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul privind fuga din ţară a fostului director al Gelsor, Nicolae Popa, condamnat în dosarele FNA şi FNI.

Pe 12 octombrie 2010, procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pe Vîntu sub acuzaţia că i-ar fi trimis în Indonezia mai multe sume de bani fostului director al Gelsor, Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI.

Zeci de mii de euro trimişi de Vântu către prietenul Popa

Procurorii susţin că în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010 Sorin Ovidiu Vîntu i-ar fi transmis lui Nicolae Popa două tranşe, de 50.000 de euro şi 20.000 de euro.

Suma îi era necesară lui Nicolae Popa pentru a se ascunde în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care fusese condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie.

Procurorii susţin că Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi a persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 de euro ar fi fost pus în executare de Octavian Ţurcan.

De asemenea, pe 11 noiembrie 2009, Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 de euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de Nicolae Popa, mai spun procurorii.

Potrivit acestora, după ce Nicolae Popa a fost arestat în Indonezia, pe 2 decembrie 2009, Vîntu şi Alexandru Stoian ar fi desfăşurat acţiuni de sprijinire a lui Nicolae Popa cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România. Sprijinul s-ar fi concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia.