CUTREMURUL din 1977: care sunt ORAŞELE CU RISC SEISMIC extrem de ridicat
Astăzi se împlinesc 38 de ani de la devastatorul cutremur din anul 1977. Pe 4 martie 1977, la ora 21,22, România era lovită de un seism de 7,2 grade pe scara Richter. Zecii de mii de clădiri s-au prăbuşit în întreaga ţară şi aproape 1.600 de oameni au pierit atunci.
Mai precis, în cele 56 de secunde cât a durat seismul, cele două unde de şoc care s-au propagat mai întâi pe verticală, apoi pe orizontală au omorât peste 1.391 de oameni, doar în Capitală.
În plus, alte peste 11.000 de persoane au fost rănite. Cercetătorii sunt de părere că în următorii ani, în ţara noastră, se va produce un seism puternic de mare adâncime. În prezent, Institutul Naţional de Fizica Pământului înregistrează seismele cu 28 de secunde înainte de a se produce.
Astfel, sistemul ar putea bloca imediat obiectivele de interes naţional cu risc major la cutremure puternice: gazul metan (la cutremurul din 4 martie 1977 au fost circa 42 incendii şi au fost găsiţi peste 380 oameni carbonizaţi), instalaţiile electrice de înaltă tensiune, calculatoarele la nivel central, unităţile de stocare a datelor centrale, lifturile aduse într-o poziţie de siguranţă, conductele de petrol şi de apă, trenurile de mare viteză, instalaţiile aeronautice, rafinăriile şi alte astfel de obiective.
Oraşe cu risc seismic ridicat
Cele mai expuse oraşe mari în cazul unui cutremur cu originea în zona Vrancea sunt Focşani şi Buzău, unde zilnic sunt înregistrate seisme până în 4 grade pe scara Richter. Cu toate acestea, riscul este minim, municipiul Focşani fiind singurul oraş din ţară în care blocurile sunt construite pentru rezistenţă seismică de gradul nouă. La Buzău, clădirile rezistă şi la un seism de 8,5 grade.
Urmează Ploieşti, Târgovişte şi Bacău, apoi Bucureşti, Galaţi, Brăila, Vaslui şi Piteşti. Pe baza studiilor realizate în 2008 de Inspecţia în Construcţii şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, cele mai vulnerabile la un cutremur sunt oraşele Bucureşti, Ploieşti, Brăila şi Galaţi, din cauza numărului mare de clădiri vechi şi cu grad mare de uzură existente.