Dacian Cioloș: PNS este un eşec naţional pe care guvernarea PSD-PNL-UDMR îl ţine sub preş

Aproximativ 16 miliarde de euro, fonduri europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale din România pentru perioada 2023-2027 sunt în pericol, într-o perioadă în care criza alimentară bate la uşă, atrage atenţia Dacian Cioloş.

”Aproximativ 16 miliarde de euro, fonduri europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale din România pentru perioada 2023-2027 sunt în pericol deşi aceşti bani sunt un sprijin financiar esenţial pentru fermierii români, pentru întregul sector agroalimentar românesc, într-o perioadă în care criza alimentară bate la uşă. Aceşti bani sunt absolut necesari pentru asigurarea unui cadru de investiţii predictibil, pentru ca agricultura românească să-şi sporească productivitatea, competitivitatea şi valoarea adăugată”, spune Dacian Cioloş, fost prim-ministru al Guvernului României şi comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

”Fostul ministru PSD Adrian Chesnoiu ar fi trebuit să se ocupe serios de acest proiect, fundamental pentru direcţiile de dezvoltare ale agriculturii româneşti în următorii cinci ani. În schimb, a făcut un plan prost, depus cu o întârziere de două luni, un plan trimis înapoi de Comisia Europeană cu 49 de pagini de critici şi observaţii. După demisia domnului Chesnoiu, este evident că PNS este un subiect mult prea complicat pentru şcoala de cadre de partid a PSD, care, în pană de alte idei, l-a relansat pentru această responsabilitate pe domnul Petre Daea, fost ministru al Agriculturii în guvernele Năstase (2004), Grindeanu, Tudose şi Dăncilă (2017-2019)”, explică Alin Mituţa, europarlamentar REPER.

”Dacă doreşte să nu continue politica PSD de condamnare a agriculturii româneşti la subdezvoltare, există câteva elemente foarte importante care trebuie integrate în Planul Naţional Strategic şi asupra cărora domnul ministru Daea ar trebui să se aplece cu atenţie, transmite REPER.

Partidul arată că, ”deşi suntem în miezul unui război care ameninţă securitatea alimentară la nivel global, guvernarea PSD-PNL-UDMR nu a considerat necesar să propună în Planul Naţional Strategic pentru agricultură un sprijin pentru sectorul cerealier sau pentru floarea soarelui şi alte oleaginoase”.

”Blocada rusească a exportului de cereale şi de îngrăşăminte chimice duce la creşteri de preţuri la inputuri şi la unele produse alimentare. Dincolo de aceste dificultăţi, situaţia poate fi şi o oportunitate pentru unele categorii de producători, dacă aceştia ar fi sprijiniţi să se poziţioneze pe pieţe noi şi să se consolideze structural. Totodată, în situaţia în care avem probleme de aprovizionare cu fertilizatori, ar trebui să ne preocupe găsirea unor soluţii alternative inovatoare pentru o mai bună utilizare a fertilizatorilor organici. Aceştia nu vor putea suplini total nevoia de fertilizatori chimici, dar pot funcţiona foarte bine în unele sectoare agricole şi în anumite regiuni. Nu am văzut astfel de idei în PNS”, spune REPER.

Formaţiunea mai arată că ”România are cel mai mare număr de ferme mici din toată Uniunea Europeană - aproximativ 2.5 milioane de ferme şi gospodării deţin până la două hectare, 660.000 de ferme deţin între 2 şi 5 hectare”.

”Totuşi, cu excepţia plăţii redistributive obligatorii, care redirecţionează 10% din subvenţii către fermele de până la 50 de hectare, nu am văzut în Planul făcut de Guvern vreo măsură reală de sprijin pentru fermele mici şi mijlocii. Nicio perspectivă pentru o creştere semnificativă a gradului de asociere şi cooperare între fermieri, pentru modernizare, investiţii sau înscrierea produselor lor în scheme de calitate europene. Mai mult, PNS nici măcar nu mai include schema de plată simplificată pentru micii fermieri, de până la 1.250 de euro, folosită în perioada de programare precedentă”, spune REPER.

Deşi există posibilitatea unor astfel de măsuri, PNS-ul României nu include, de exemplu, nicio măsură de sprijin pentru dezvoltarea procesării la nivel de fermă. De zeci de ani vorbim despre faptul că România exportă multe materii prime, ieftine, dar când avem la dispoziţie bani pentru creşterea capacităţii de procesare, care ne-ar permite o producţie cu valoare adăugată, guvernarea PSD-PNL-UDMR nu face nimic în acest sens, se mai precizează în comunicat.

”Nu am văzut vreo preocupare pentru împăduriri - Guvernul PSD-PNL-UDMR pare să fie interesat de păduri numai atunci când trebuie să le taie. În forma actuală, Planul Naţional Strategic nu prevede niciun sprijin pentru împăduriri, ci doar finalizarea unor proiecte începute în anii precedenţi. În plus, proprietarii de păduri cu suprafeţe mai mici de 100 de hectare nu ar primi sprijin financiar. Uniunea Europeană vrea să planteze 3 miliarde de copaci până în 2030, Guvernul PSD-PNL-UDMR are alte griji”, spune REPER. Cei de la REPER afirmă că ”deşi PSD şi PNL s-au plâns de lipsa investiţiilor pentru irigaţii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), actualul PNS nu prevede finanţări serioase în acest domeniu”.

”Nu vedem un plan realist de sisteme de irigaţii locale în bazinele care pot valorifica bine din punct de vedere agricol o astfel de resursă. La fel ca în cazul PNRR, Ministerul Agriculturii s-a mulţumit doar să trimită Comisiei nişte planuri de irigaţii inspirate din perioada comunistă, care nu mai sunt adaptate anului în care trăim, în care cantitatea de apă şi energia folosită trebuie să fie optimizate prin folosirea de tehnologii noi”, spune partidul lui Cioloş.

Potrivit REPER, ”partea de protejare a mediului şi de agricultură durabilă este aproape inexistentă”.

” Deşi suntem printre ţările europene cele mai afectate de schimbările climatice şi vedem în fiecare an secete şi fenomenul deşertificării, nu am văzut o preocupare reală pentru sporirea rezilienţei agriculturii româneşti la schimbările climatice sau pentru practici agricole prietenoase cu mediul. PNS-ul actual conţine doar câteva măsuri foarte puţin ambiţioase. Cu alte cuvinte, Ministerul Agriculturii propune să plătească fermierii pentru practicile care deja sunt comune în România, cum ar fi înierbarea intervalului dintre rânduri în livezi şi vii, dintr-un buget prevăzut pentru fermierii care depun eforturi suplimentare ca să facă o agricultură mai prietenoasă cu mediul. Asta arată incapacitatea de a creiona noi intervenţii şi lipsa de voinţă de a propune orice fel de schimbare pentru a moderniza şi pentru a creşte rezilienţa sectorului agricol, într-o perioadă în care toate semnalele arată că trebuie să schimbăm modul în care producem hrana şi îngrijim solul şi să o facem cu o grijă mai mare faţă de mediu”, mai afirmă REPER.

Cei de la REPR mai spun că ”nu au văzut măsuri serioase pentru agricultura din zona de munte”.

”Doar o treime din suprafeţele de pajişti ar primi sprijin - aproximativ 778.000 de hectare dintr-un total de 2.37 milioane - mai puţin decât în oricare dintre perioadele de programare precedente. Comisia Europeană chiar a cerut României să explice de ce a scăzut cu 60% ajutorul faţă de perioada de programare 2014-2022 pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, precum zonele montane”, arată partidul.

”Pentru guvernarea actuală, Persoanele Fizice Autorizate (PFA-urile) nu contează. O noutate a PNS-ului este faptul că persoanele fizice autorizate nu mai sunt eligibile pentru mai multe scheme de sprijin, ceea ce înseamnă că aproximativ 60.000 de beneficiari nu vor mai putea accesa aceste scheme. Pentru mulţi fermieri, PFA este prima opţiune prin care îşi gestionează fermele, iar eliminarea PFA-urilor din criteriile de eligibilitate pentru accesarea banilor este încă o lovitură dată mai ales micilor fermieri. În schimb, am observat în propunerea PNS aceeaşi politică pe care cei de la PSD, PNL şi UDMR o cunosc atât de bine şi o practică de peste 30 de ani în România: hrănirea cormoranilor de partid. Am văzut că PNS e croit în aşa fel încât foarte puţini fermieri ar putea lua proiecte cu bugete foarte mari. De exemplu, doar 72 de beneficiari ar putea accesa un buget de peste 250 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii de procesare a produselor agricole în afara fermei. Similar, doar 108 beneficiari ar profita de un buget de 151 de milioane de euro pentru ferme de fructe şi doar 63 de beneficiari ar avea acces la un buget de 50 de milioane de euro în sectorul strugurilor de masă, al florilor şi al hameiului”, spune REPER.

”România are la dispoziţie 16 miliarde de euro pe care îi poate investi în modernizarea, digitalizarea, diversificarea şi înverzirea agriculturii româneşti. Un program prost înseamnă încă o oportunitate ratată pentru agricultura României. Într-o perioadă în care România are o şansă istorică de a-şi afirma adevăratul potenţial de putere agricolă europeană, măsurile propuse de Guvernul PSD-PNL-UDMR fac din agricultura ţării una de secol al XIX-lea, se mai precizează în comunicatul REPER.