Daciana Sârbu: Trecem printr-o criză legată de obezitate. Mai ales în rândul copiilor

"Trecem printr-o criză legată de obezitate, mai ales în rândul copiilor, şi cred că este nevoie de măsuri urgente. La nivelul Comisiei Europene până acum nu a existat un program coerent şi s-au făcut, sigur, paşi, dar foarte mici în sensul acesta. Un impact pozitiv l-a avut programul 'Fructele în şcoli', care a fost un început. Am crezut că vor urma şi alte măsuri. Principala problemă care cred că trebuie rezolvată este cea a marketingului - reclamele în timpul emisiunilor pentru copii la mâncare nesănătoasă, apoi educaţia nutriţională, apoi nivelul zahărului din alimentele procesate, al grăsimilor nesănătoase. Din partea PE există o colaborare foarte bună între grupuri, între membrii comisiei de sănătate şi sper să avem ceva rezultate în curând", a subliniat Daciana Sârbu, la evenimentul care a reunit numeroşi specialişti în domeniul nutriţiei. 

Europarlamentarul român a spus că, de ceva timp, se vorbeşte despre acest subiect în Parlamentul European, despre "o realitate dură" şi anume că 7% din bugetele naţionale pentru sănătate în UE se cheltuie anual pentru tratarea bolilor asociate cu obezitatea. 

"Unul din trei copii cu vârsta între 6 şi 9 ani din UE suferă de supraponderalitate sau de obezitate, iar incidenţa obezităţii la nivel global s-a dublat între anii 1980 şi 2014. În aceste condiţii, nu înţelegem de ce instituţiile europene şi autorităţile din statele membre nu tratează obezitatea ca pe o criză, pentru că suntem în mijlocul unei crize. Încercăm ca prin această dezbatere să aducem discuţia în prim plan şi poate să mişcăm puţin lucrurile în acest sens. Trebuie să subliniem clar un mesaj simplu: există o legătură profundă între alimentaţie şi sănătate. Cât mai mulţi oameni trebuie să înţeleagă această legătură prin educaţia nutriţională şi cât mai multe politici concrete trebuie să facă opţiunile sănătoase accesibile tuturor", a arătat Daciana Sârbu, vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu şi sănătate publică din Parlamentul European. 

Potrivit acesteia, părinţii trebuie să înveţe cum să-şi hrănească copiii şi totodată să existe politici europene care să sprijine statele. "Şi, printr-o educaţie nutriţională să ajungem, până la urmă, la părinţi şi la oameni care să înţeleagă aceste lucruri. Au fost şi decizii bune şi utile în PE, mai ales în ultima perioadă. De curând am votat în Parlament împotriva unei propuneri a Comisiei care permitea un nivel ridicat al zahărului în alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică. Am considerat că acest nivel trebuie să scadă major. (...) Acum aşteptăm o propunere îmbunătăţită din partea CE care să aducă şansa unei alimentaţii mai corecte copiilor de vârste mai mici", a completat Daciana Sârbu. 

Grăsimile trans, care cresc riscul afecţiunilor cardiovasculare, este de asemenea un subiect dezbătut în Comisia de mediu şi sănătate. "Şi aşteptăm din partea CE o propunere pentru reducerea grăsimilor trans din alimente", a adăugat Daciana Sârbu. 

Nu în ultimul rând, reformularea alimentelor, pentru a reduce cantităţile de sare, grăsimi saturate şi zahăr din compoziţia lor, este o altă direcţie necesară şi totodată un semnal care trebuie să vină din partea Comisiei, potrivit participanţilor la dezbatere. 

"În acest sens, OMS a recomandat reducerea cu 30% a consumului de sare, astfel încât până în 2025 consumul să nu depăşească 5 grame pe zi. Astăzi, din păcate, consumul este cel puţin dublu. Adevărata provocare şi adevăratul succes ar fi ca opţiunile sănătoase să fie practic opţiunile cele mai facile pentru toţi. La ora asta sunt cele mai dificile. Să te hrăneşti sănătos înseamnă să cheltui mai mulţi bani, uneori poate să faci un slalom printre produsele nesănătoase, printr-un bombardament de informaţii şi reclame la produse nesănătoase. Accesul este dificil, iar rolul nostru este să-l facem mai uşor şi când spun 'nostru' mă refer la CE, PE, administraţiile centrale, locale din ţările membre şi apoi al fiecăruia dintre noi", a arătat europarlamentarul român. 

Prof. dr. Roberto Berttollini a subliniat, la rândul său, că obezitatea infantilă a ajuns la cote îngrijorătoare, iar trendul continuă, una dintre cauzele principale fiind elementele conţinute în alimentaţia de tip fast-food şi în unele băuturi cu zahăr. 

"Concluzia este îngrijorătoare: 42 milioane de copii cu vârsta mai mică de cinci ani sunt atinşi de obezitate la nivel mondial. Obezitatea infantilă a atins o rată îngrijorătoare. (...) 20% din populaţia europeană are probleme cu obezitatea. (...) 50% din populaţia europeană este supraponderală sau obeză", a spus prof. Roberto Berttollini, care a pledat pentru măsuri consensuale la nivel european. 

Potrivit acestuia, norma europeană privind etichetarea, care va intra în vigoare în acest an, reprezintă un pas înainte. 

Despre alimentele sănătoase şi maniera în care acestea pot preveni cancerul a vorbit prof. dr. Andre Van Gossum. 

"Cauzele cancerului nu sunt pe deplin cunoscute sau înţelese. Ştim că există un background genetic, dar şi că sunt factori de mediu care pot dezvolta riscul dezvoltării cancerului. E vorba de expunerea la soare, alcool, fumat, stres patologic, dar şi de o alimentaţie neechilibrată", a atras atenţia prof. Gossum, care a nominalizat printre "alimentele bune" fibrele, legumele, fructele şi lactatele. 

"Nu există un regim suprem - sănătate. Dar, depinde ce facem cu opţiunile noastre şi asta înseamnă să ne orientăm pe un regim de calitate", a explicat şi prof. Valeriu Curtui. 

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic a subliniat că printre noile boli se înscrie ortorexia, adică obsesia de a mânca extrem de sănătos, de natural. "Avem această restricţie cognitivă care defineşte transferul relaţiei cu mâncarea din sfera instinctului în sfera raţională. Deci, noi uităm şi ne ignorăm senzaţiile alimentare, nu mai ştim ce este foamea, uităm să mâncăm, adică mâncăm înainte să ne fie foame de frică să nu ne fie foame. Mâncăm lucruri pe care le alegem cu mintea, pe baza unor informaţii care de multe ori vin din mass-media, de pe internet, care nu sunt controlate şi facem lucruri pe care noi credem că le facem bine. (...) Suntem nişte 'analfabeţi alimentari', iar 'dicţionarul' trebuie să vină din partea medicilor", a precizat Mihaela Bilic.