Dan Tapalagă îi dă o idee originală lui Klaus Iohannis: iată cum se rezolvă definitiv problema penalilor din Parlament

”Comisia Juridica din Senat a aprobat, miercuri, la limita, cererea de arestare in cazul Dan Sova, cu sase voturi pentru, cinci impotriva. Saptamana viitoare urmeaza votul in plen. N-ar fi deloc exclus sa asistam la inca un parlamentar aparat de procurori. Ar fi inca o usa trantita in nasul DNA, inca o ancheta blocata, dupa cazurile Borbely si Vosganian. Ce se poate face? Asistam neputinciosi cum parlamentarii se apara intre ei ascunzandu-se in spatele unui vot anonim, gest de suprema lasitate? Niciodata. Ca prim pas, putem incerca sa-i determinam sa-si asume in scris, cu explicatii, fratia cu penalii.

Cum se ajunge aici? Daca Senatul va respinge si cererea de arestare in cazul Sova, ne aflam in mod clar in fata unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterile statului. In cazul de fata, acest conflict este intre puterea legislativa (Parlament) si puterea judecatoreasca (procurorii sunt asimilati magistratilor, autoritate judecatoreasca). In opinia mea, cu sau fara un vot de respingere in cazul Sova ne aflam deja in fata unui astfel de conflict dupa cazurile Borbely si Vosganian, plus altele din trecutul recent.

In astfel de situatii, Curtea Constitutionala este chemata sa solutioneaze conflictele intre puterile statului. Potrivit legii, cei care pot sesiza Curtea in astfel de situatii sunt: presedintele Romaniei, unul din presedintii celor doua Camere, primul-ministru sau presedintele CSM. In consecinta, Klaus Iohannis ar avea ocazia sa arate ca isi exercita prerogativele Constitutionale ca un sef de stat care intelege sensul votului din noiembrie. Si Victor Ponta are, teoretic, posibilitatea sa actioneze, dar el s-a remarcat pana acum ca avocat al penalilor, deci nu prea putem conta pe el.

Traian Băsescu: Voiculescu să explice în faţa unui magistrat cum a luat bani de la firma Securităţii

Apoi, Klaus Iohannis ar putea sa-si ia revansa fata de un Parlament curtat si incurajat public sa nu mai apere penali; insa acesta i-a intors spatele a doua zi dupa apelurile sale blocand, ce umilinta, chiar anchetarea unui liberal.

In fine, ar mai putea sesiza Curtea seful CSM, daca mai marii tari se codesc sa ceara Curtii sa rezolve acest conflict evident intre puteri, stabilind obligatii pentru Parlament, mai multa responsabilitate fata de public. Un simplu vot nu este suficient cand Parlamentul se transforma in Tribunal. Daca vrea asta, atunci sa-si motiveze deciziile, sa dea socoteala pentru acte atat de importante, nu sa obstructioneze justitia ascunzandu-se in spatele unui vot las.

Desigur, ideal ar fi ca parlamentarii sa nu mai judece dosarele pe fond, sa nu se mai comporte ca o instanta paralela atunci cand intra pe fondul unui dosar, evaluand probele dintr-o cerere de arestare, retinere sau perchezitie. Din pacate, Constitutia in vigoare le permite sa procedeze asa. Apoi, politicienii si-au revenit complet din socul alegerilor din noiembrie. Frica de furia strazii a durat cateva saptamani, cand au aprobat pe banda rulanta orice numai sa nu fie maturati de valul anti-borfasi. Intre timp, apele s-au linistit, entuziasmul post-alegeri a trecut, iar politicienii au revenit la obiceiurile lor proaste.

Prea multe nu se pot face pana la schimbarea Constitutiei, imunitatea parlamentarilor in cazul retinerii, arestarii sau perchezitiei unui parlamentar exista in actuala forma a legii fundamentale. Dar putem incerca sa determinam Parlamentul sa-si motiveze deciziile. Ar fi un mic pas inainte, mai mult decat nimic. Macar sa le fie dificil cand comit porcarii pe banii nostrii. Acum le este foarte usor, deoarece se refugiaza in spatele unui vot anonim.

Pana acum, parlamentari au respins cererile procurorilor fara a fi obligati sa sa-si motiveze decizia. Au fost decizii pur politice, arbitrare, pronuntate in functie de influenta si capacitatea fiecaruia de a-si impresiona colegii.

In afara de panglicile pe gura scoase in studiourile TV, n-au oferit niciodata minime explicatii oficiale, asumate de institutie printr-un raport scris. Valoarea unui astfel de document ar fi ca poate fi consultat de oricine. Astfel, vom putea vedea cu totii, pe baza unui document asumat oficial de Parlament, daca au existat intr-adevar motive temeinice de a apara un senator sau deputat de mana lunga a justitiei sau daca o institutie a statului s-a transformat in scut pentru penali.

Plus ca va fi distractiv pentru sefii Camerei si Senatului sa-si puna semnatura pe fiecare pledoarie in favoarea unui borfas si sa trimita apoi toate aceste acte ale rusinii la Monitorul Oficial pentru a putea fi consemnate mai tarziu in cronica borfasilor acesti tari”, scrie Dan Tapalagă, într-un editorial pe Hotnews.