Daniel Funeriu: Justiţia şi digitalizarea sunt instrumentele de bază ale unui stat etic

”Justiţia şi digitalizarea sunt instrumentele de bază ale unui stat etic: justiţia pentru că ea trebuie să facă dreptate, iar digitalizarea pentru că prin ea cetăţenii vor comunica transparent cu statul şi îi vor controla procesele”, arată Daniel Funeriu în programul său de candidat la alegerile prezidenţiale.

El precizează că, în ciuda progreselor din ultimii ani, sistemul de justiţie din România continuă să fie inaccesibil multora, mai ales celor fără resurse financiare.

”Oamenii care au drepturi prevazute in felurite legi se afla adesea in imposibilitatea de a le exercita in practica, iar sistemul judiciar nu e perceput ca un mecanism de incredere care să rezolve aceste probleme. În plus, instanţele şi parchetele se confruntă cu o criză acută de personal. Promovările „pe loc” şi faptul că mulţi magistrati îndeplinesc deja condiţiile de pensionare (magistratii se pot pensiona dupa doar 25 de ani de vechime, fără a exista şi o conditie corelativă de atingere a unei varste pentru pensionare) sunt doar câteva dintre problemele majore ale sistemului. Impunitatea magistraţilor şi centralizarea puterii la vârful instanţelor si parchetelor amplifică aceste dezechilibre. E nevoie de reforme urgente pentru a reconstrui încrederea în sistemul judiciar şi a-l face accesibil tuturor cetăţenilor”, subliniază Funeriu.

Potrivit lui Daniel Funeriu, obiectivul numărul 1 este accesul mărit la dreptate, care să nu depindă de banii fiecăruia

Măsurile concrete prevăd implementarea unui sistem naţional de asistenţă juridică gratuită, disponibil pentru persoanele cu venituri mici şi medii, care să ofere consultanţă juridică în orice moment al procedurilor legale, indiferent daca ele se desfasoara in fata administratiei sau a organelor judiciare; Subvenţionarea costurilor procesuale pentru persoanele cu venituri reduse, printr-un fond special creat la nivelul Ministerului Justiţiei; Digitalizarea completă a instanţelor şi parchetelor pentru a reduce costurile şi durata al proceselor. Se vor implementa platforme online pentru depunerea documentelor, accesul la dosare şi desfăşurarea şedinţelor de judecată, acolo unde este posibil; reducerea taxelor judiciare pentru proceduri standard, cu excepţia cazurilor de mare complexitate, pentru a le face accesibile şi celor cu resurse mai limitate.

Un alt obiectiv este reprezentat de o Politică de resurse umane bazată pe merit şi eficienţă

Măsurile concrete propuse de Funeriu sunt: Reformarea procesului de selecţie şi promovare a magistraţilor, implementând un sistem bazat exclusiv pe evaluări obiective şi transparente de performanţă. Toate posturile vacante – de executie si de conducere - vor fi ocupate pe baza unui concurs public deschis; Eficientizarea unui sistem de evaluare periodică a magistraţilor pe baza competenţei profesionale şi integrităţii, cu sancţiuni clare pentru performanţele slabe sau comportamentele neetice; Crearea unui program de formare continuă pentru judecători şi procurori, care să includă cursuri de actualizare legislativă şi management al instanţelor. Acest program va fi obligatoriu şi va include evaluări anuale; Atragerea tinerelor talente în sistemul judiciar prin burse pentru studii de drept, stagii de pregătire în cadrul instanţelor şi a parchetelor, şi prin crearea unui cadru stimulativ pentru tinerii avocaţi sau magistraţi.

Al treilea obiectiv vizează eliminarea impunităţii de facto a magistraţilor prin aducerea corupţiei judiciare la DNA

Măsurile concrete sunt: Crearea unei unităţi speciale în cadrul DNA pentru investigarea actelor de corupţie comise de magistraţi, cu competente exclusive în investigarea plângerilor împotriva acestora.

Funeriu spune că un alt obiectiv este Cooperare internaţională sporită, în vederea concentrării pe corupţie, trafic de fiinţe, trafic de droguri şi aducerea în ţară a celor condamnaţi

Măsuri concrete: Consolidarea parteneriatelor internaţionale cu instituţii precum Interpol şi Europol, pentru a facilita schimbul de informaţii şi colaborarea transfrontalieră în combaterea crimei organizate; Îmbunătăţirea procedurilor de extrădare şi colaborare judiciară internaţională, pentru a aduce în ţară persoanele condamnate sau suspecte de fapte grave, care se află în afaceri internaţionale; Participarea activă la programe internaţionale de prevenire a traficului de persoane şi droguri, pentru a proteja cetăţenii români şi a combate reţelele internaţionale de criminalitate organizată; Implementarea unui sistem de urmărire a fugitivilor internaţionali, printr-o colaborare directă cu autorităţile de profil din alte state.

Daniel Funeriu prezintă şi Decalogul Justiţiei:

Egalitatea în faţa legii: Orice cetăţean are dreptul de a beneficia de aceleaşi condiţii şi proceduri judiciare, indiferent de resursele financiare.

Transparenţa completă: Toate actele procesuale şi administrative vor fi transparente, pentru ca cetăţenii să aibă acces uşor la informaţiile legale.

Integritatea magistraţilor: Magistraţii trebuie să fie exemple de onestitate, fără să fie influenţaţi de presiuni externe sau interese personale.

Accesul rapid la justiţie: Fiecare cetăţean trebuie să poată rezolva disputele în mod eficient şi rapid, fără a fi nevoie să suporte costuri financiare excesive.

Combaterea corupţiei în sistemul judiciar: Corupţia nu va fi tolerată în sistemul de justiţie, iar cei vinovaţi de astfel de fapte vor fi sancţionaţi sever.

Respectul drepturilor fundamentale: Fiecare proces va respecta drepturile fundamentale ale părţilor implicate, inclusiv dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.

Reformarea permanentă a sistemului judiciar: Justiţia va fi în continuă reformă, pentru a se adapta la schimbările sociale şi economice ale societăţii.

Protecţia victimelor: Victimele infracţiunilor vor beneficia de protecţie şi sprijin în faţa autorităţilor, inclusiv în cazul violenţei domestice şi traficului de persoane.

Încredere publică în sistemul judiciar: Justiţia va lucra pentru a construi şi menţine încrederea publicului, printr-o administrare corectă şi imparţială a legii.

Colaborarea internaţională: România va colabora activ cu alte state şi organizaţii internaţionale pentru a combate crimele transfrontaliere, inclusiv corupţia, traficul de fiinţe şi droguri.

Programul de candidat al lui Daniel Funeriu cuprinde şi ”digitalizarea ca mijloc de comunicare transparent între cetăţean şi stat”.

”Deşi România are un sector al tehnologiei informaţiei foarte bine dezvoltat şi cu un potenţial important, el este încă mult prea focalizat pe servicii de outsourcing. Gradul de digitalizare al serviciilor publice şi al întreprinderilor mici şi mijlocii este încă mult prea redus. Inteligenţa artificială are potenţialul de a genera schimbări socio-economice importante, iar România trebuie să se poziţioneze pentru a fi un beneficiar al acestor schimbări. România va fi un avocat al inovării şi libertăţii, nu al reglementărilor care încorsetează”, arată candidatul independent.

Susţinerea sectorului tehnologiei informaţiei reprezintă, în opinia lui Funeriu, un prim obiectiv.

”Creşterea intensităţii şi profesionalismului sprijinului pe care Ministerul de Externe îl acordă firmelor de tehnologia informaţiei pentru accesul pe pieţele externe, atât cele occidentale cât şi cele din ţări în plină dezvoltare din zone cum ar fi Africa sau Asia; Eliminarea constrângerilor birocratice inutile din programele de sprijin a inovării, finanţate din fonduri publice, structurale sau PNRR, care duc în prezent la un grad mare de ineficienţă a acestor programe. Adaptarea acestora pentru a sprijini în mod real inovarea bazată pe tehnologie, inclusiv în domeniul tehnologiei informaţiilor şi inteligenţei artificiale, arată candidatul.

Al doilea obiectiv este creşterea gradului de digitalizare al serviciilor publice şi al întreprinderilor mici şi mijlocii

”Adoptarea bunelor practici ale unor ţări cum ar fi Estonia, care au un grad semnificativ mai bun de digitalizare al serviciilor publice decât România. Asigurarea unei competiţii reale în licitaţiile publice pentru servicii de digitalizare, astfel încât cele mai competente companii româneşti din domeniu să poată participa la aceste licitaţii; Asigurarea continuităţii funcţionării Hub-urilor de Inovare Digitală, prin alocarea de fonduri publice în complementaritate cu fondurile europene existente, pentru a creşte gradul de digitalizare al IMMurilor, condiţie necesară pentru ca acestea să poată adopta cu succes tehnologiile de inteligenţă artificială”, sunt măsurile propuse de Daniel Funeriu.

Al treilea obiectiv prevede că ”România trebuie să devină un beneficiar, nu un perdant, ar transformărilor generate de inteligenţa artificială (IA)”.

Funeriu prezintă şi măsurile: Asigurarea, prin instrumentul de trimitere spre reexaminare în parlament a legilor trimise spre promulgare, că legislaţia română creează un mediu propice şi predictibil pentru întreprinzători şi pentru dezvoltarea firmelor, inclusiv celor din tehnologia informaţiilor şi inteligenţă artificială; Poziţionarea României, atât prin ceea ce oferă în mod real întreprinzătorilor din IA, cât şi prin campanii derulate de Ministerul de Externe, ca un loc propice pentru startup-urile de IA, inclusiv cele care se refugiază din SUA în Europa ca urmare a instabilităţii generate de preşedintele Trump; Susţinerea activă de către diplomaţia românească a eforturilor de dereglementare de la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în domeniul IA şi al domeniilor care afectează mediul de afaceri; Sprijinirea firmelor româneşti din domeniul roboticii inteligente (inclusiv cele care dezvoltă drone) sau al cibersecurităţii bazate pe IA, în contextul creşterii alocărilor bugetare europene pentru domeniul apărării.